În economia românească, micile afaceri operează la niveluri de venituri moderate, adesea ca o alternativă la un job tradiţional, cu câştiguri ce se situează între 50.000 şi 100.000 de euro anual. Această categorie pare să întâmpine dificultăţi în a depăşi acest prag, din cauza lipsei unei strategii clare de creştere şi a unor provocări structurale. În paralel, există o presiune semnificativă asupra companiilor care trebuie să gestioneze suprataxarea, conformarea fiscală riguroasă şi concurenţa din zona informală, aspecte ce limitează potenţialul de dezvoltare şi inovaţie în mediul de afaceri local, sunt de părere experţii în fiscalitate.
„Lucrurile trebuie puse cap la cap, una sunt afacerile care sunt în zona de alternativă de job, unde în loc de un program fix şi un salariu reuşesc să scot poate puţin mai mult 50.000 - 100.000 euro pe an. Aceasta este limita lor şi nu cred că mai nicio măsură nu poate să le crească, întrucât nu există viziune şi dorinţă de a creşte la nivel de business, însă trebuie să ne uităm la cele cu adevărate prinse în această capcană de suprataxare, de supra-conformare, de dezavantaj competitiv cu cei care merg la negru şi la toate aceste implementări de instrumente care vin să le taie din energia şi resursele pe care le au pentru a-şi dezvolta afacerile”, a spus spus Ioana Arsenie, strateg financiar şi CEO Trusted Advisor Strategy & Finance. în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Ioanei Arsenie atrage atenţia că o parte din vină pentru aceste blocaje se află şi la autorităţile fiscale, care deşi încearcă progreseze nu au reuşit să eficientizeze suficient procesul administrativ.
„ANAF-ul nu progresează cu toate aceste măsuri care vin şi cresc partea administrativă. Acolo nu prea se întâmplă lucrurile cum trebuie, se justifică decalaje, diferenţe, dar nu văd ca se intercorelează datele cu datele care au existat întotdeauna în aceste sisteme” a mai declarat Ioana Arsenie la ZF Live.
