Sistemul actual de predare din şcoală nu-i pregăteşte pe elevi pentru cerinţele pieţei muncii, nu îi învaţă să gândească singuri şi să caute soluţii, ci s-a păstrat acelaşi stil discursiv, cu formule la tablă, a spus ieri la ZF Live Cristian Hatu, directorul proiectului de transformare a metodei de predare a fizicii în învăţământul preuniversitar.
„Am observat că Germania, Canada, SUA, Finlanda au mutat accentul la elevi, ca aceştia să nu fie doar receptori de informaţie. Stilul cu formule, la tablă, discursiv nu îi ajută să îşi dezvolte abilităţile cerute de piaţă. Am văzut care sunt strategiile didactice care formează astfel de abilităţi. De exemplu, elevul trebuie să descopere singur fenomenele fizice discutate. Nu se mai pleacă de la formule, ci de la o întrebare incitantă“, a explicat Hatu.
Proiectul de reformare a metodei de predare a fizicii în şcoli a demarat în 2011 cu finanţare de la Fundaţia Româno-Americană şi se desfăşoară în prezent prin intermediul Societăţii Române de Fizică, inclusiv cu finanţare privată, de la BRD şi OMV Petrom.
Până în prezent 1.300 de profesori de fizică au urmat cursurile organizate de Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE), reprezentând un sfert din totalul profesorilor de fizică din ţară. Următoarea etapă este identificarea unor noi surse de finanţare pentru a permite participarea tuturor profesorilor de fizică la cursuri şi extinderea metodei de predare şi la alte materii.
Cristian Hatu a dat ca exemplu trei subiecte de fizică tratate prin noua metodă de predare. „La lecţia despre presiune, elevilor li se propune să afle răspunsul la întrebarea «de ce pe munte un ou fierbe în mai mult timp decât la mare». În clasa a şasea, când descoperă densitatea vor discuta despre de ce un buştean stă la suprafaţa apei, iar o piatră se scufundă, chiar dacă e mai uşoară, iar la legea lui Arhimede elevii investighează de ce o bilă din plastilină se scufundă, în timp ce o bărcuţă făcută din acelaşi material nu.“
În principiu este vorba de predare după metoda investigaţiei, în care elevii îşi pun întrebări, experimentează şi află răspunsuri, ceea ce îi ajută să găsească o relevanţă a fizicii şi în viaţa de zi cu zi. „Profesorii buni intuiesc că aceasta este procedura, că trebuie să-i înveţe pe elevi să gândească. Am construit un fel de îndrumar pentru fiecare temă din programă.“ Hatu a povestit că la primele lecţii elevii sunt reticenţi şi spun că nu pot găsi singuri răspunsurile, aşteptând ca ele să le fie oferite de profesor. Dar după câteva ore capată încredere şi caută singuri soluţii.
