Printre obiectivele cabinetului Ponta II se numără accesarea unei linii de credit flexibile cu FMI, după modelul Poloniei, reducerea costului cu taxarea muncii, promovarea schemelor de ajutor de stat pentru stimularea mediului de afaceri şi identificarea facilităţilor la nivel local pentru investitorii străini, consideră Cristian Socol, consilier economic al premierului Ponta, invitat în ediţia ZF Live, de luni, 15 aprilie.
“Visul meu e să avem o linie de credit flexibilă cu FMI, după modelul Poloniei. Dacă se retrag stimulii acordaţi de BCE, prin efect de contagiune vom fi traşi şi noi în horă”, a spus Socol.
Alte declaraţii ale consilierului Cristian Socol la ZF Live:
►" Putem spune că în cele 100 de zile s-a asigurat stabilitatea macroeconomică.
►Guvernul are două obiective: pe de-o parte trebuie să menţină ţinta de deficit convenită cu creditorii internaţionali iar pe de altă parte trebuie să stimuleze sectorul privat.
►Prima măsură pe care guvernul o are în vedere cu impact major asupra locurilor de muncă şi asupra mediului de afaceri este reducerea costului cu taxarea muncii, un echilibru între taxarea muncii şi taxarea capitalului.
►Dacă ar fi să caracterizez într-o frază cele 100 de zile de guvernare ar fi curăţenia a întârziat contrucţia. Când faci o casă, întâi te apuci să cureţi terenul. Desigur, pe teren au fost şi proiecte bune. Pot enumera şi proiecte bune ale guvernării PDL. Nu e o guvernare total lipsită de iniţiative şi proiecte. Un exemplu în acest sens ar fi reducerea numărului de taxe parafiscale.
►Sistemul de a face politică în România trebuie schimbat. Altfel, dacă nu se va conştientiza acest lucru, şi USL-ul va avea aceaşi soarta ca şi celelalte partide precedente. Cred însă, că primul ministru se angajează pe un alt mod de a face politică.
►Dupa 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta II, sesizările de la Curtea de Conturi au fost luate în considerare pentru prima dată. De asemenea, corpul de control al primului ministru a avut nişte acţiuni bune.
►Din punct de vedere macroeconomic, un lucru bun care se poate observa dupa cele 100 de zile de guvenare este stabilitatea. Nu putem spune că România stă prost la acest capitol. În străinătatea situaţia economică este mai gravă.
►În România preturile sunt la 53 % din media europeană iar salariile la 22%. Este cea mai mare diferenţă de convergenţă din Europa.
►Cărţile pe masă în relaţia cu FMI s-au pus în limita cât se poate întinde plapuma.
►Am solicitat Ministerului Finanţelor să facă mai multă promovare pentru schemele de ajutor de stat. În 2013, sunt 170 de milioane de euro. Nu înţeleg de ce nu vine nimeni să-i acceseze. Sunt scheme de ajutor de stat care pleacă de la 10 mil. euro şi se duc la 50 mil. euro, cu creare de locuri de muncă. De asemenea, fondurile de garantare sunt puţin accesate de IMM-uri. Antreprenorii nu vin însă să acceseze aceşti bani. Ne plângem mereu că nu sunt bani. Ei sunt, dar nu vine nimeni să-i acceseze.
►Parametrii pe care îi urmărim sunt cursul de schimb, deficitul de schimb, rata şomajului, arieratele, creşterea PIB-ului real. M-a surprins rectificarea creşterii PIB-ului pe 2012 de la 0,2% la 0,7%.
►Arieratele sunt o problemă de identificare. Întotdeauna la o nouă evaluare apar noi facturi. E o probleme de cuantificare. Investitorii privaţi mari spun daţi drumul la investiţii, la plăţi. Dar pe de altă parte statul nu are şi el de recuperat de la sectorul privat? Dacă mergi la firme să recuperezi banii, ele spun repede că au intrat în insolvenţă. "
Care sunt piedicile unei creşteri economice substanţiale?
►"În primul rand investiţiile străine sunt foarte mici. Parţial ni se datorează acest lucru. Noi nu mai avem ARIS. Din câte ştiu, ARIS s-a dus în Ministerul Marilor Proiecte.
"Dumneavoastră ştiţi ce s-a întamplat cu ARIS, câţi oameni mai sunt acolo?", a întrebat Cristian Socol moderatorul.
"Trebuie făcută o strategie unitară. Un investitor străin trebuie să ştie ce facilităţi îi pune la dispoziţie statul şi ce facilităţi sunt la nivel local. Acesta e primul pas pentru atragerea investiţiilor străine, identificarea facilităţilor la nivel local
►Apoi, deficitul de cerere agregată ne ţine jos, ca urmare a pesimisului faţă de viitor. Sentimentul economic este foarte slab cu privire la viitor.
►Oamenii preferă încă să economisească, să-şi restrângă consumul la lucruri strict necesare.
►Investiţiile publice sunt mici. Un lucru bun pe care l-a făcut guvernul este colaborarea cu Banca Mondială, guvernul a început prioritizarea investiţiilor.
►Visul meu e să avem o linie de credit flexibilă cu FMI, după modelul Poloniei. Dacă se retrag stimulii acordaţi de BCE, prin efect de contagiune vom fi traşi şi noi în horă.
►Ritmul de creditare redus al băncilor este o altă piedică pentru creşterea economică.
►Guvernul poate convinge băncile să crească ritmul de creditare prin mărirea capitalului la fondurile de garantare şi contragarantare. Băncile trebuie implicate în mult mai multe proiecte de finanţare cu statul. "
De unde vine risipa bugetară?
►"Ineficienţa porneşte de la modul în care se face programarea bugetară, când fiecare ordonator de credite vine cu bugetul şi stabileşte domeniile unde se pot face taieri bugetare.
►Am făcut monitorizare pe bugetele ordonatorilor de credite, unde este harababură generală. După, i-am chemat pe fiecare în parte pentru a discuta cum putem să reducem cheltuielile. Am făcut acest lucru pentru 4 ministere.
►Cea mai mare risipă nejustificată se face la bunuri şi servicii. Imi asum că voi lupta cu reducerea de cheltuieli la bunuri şi servicii.
►Prima măsură dacă va exista un minim economic este reducerea CAS.
►Nu este normal să existe profituri din ce în ce mai mari în energie.Faci investiţii mai mari, ai efecte de multiplicare, şi trebuie implicit să ai câştiguri de eficienţă. Eu sunt adeptul liberalizării dar trebuie să vedem şi celelalte efecte. Nu există ţară în care să fi scăzut preţurile după liberalizare. Peste tot preţurile cresc, după liberalizare. Ar fi bine ca guvernul să ceară reducerea preţului la energie. Ar fi bine ca ANRE-ul să fie mult mai puternic.Este foarte greu să se amâne liberalizarea preţurilor la gaze. Aş sfătui la o mai bună monitorizare a liberalizării preţurilor."
Care sunt previziunie economice pentru 2013?
►"Pentru 2013, menţin ţintele estimate anterior de 1,2 % pesimist, 1,6% optimist. Deşi stăm bine cu exporturile, nu văd o conjuctură economică europeană să ne ajute. Nu stăm bine la atragerea fondurilor europene."
Ce nemulţumiri are guvernul Ponta II?
►"Prima nemulţumire a guvernului e că nu a reuşit să stimuleze sectorul privat. Aceasta este linia slabă. Un alt punct slab este şi absorbţia scăzută a fondurilor europene. Lupta cu evaziunea fiscală de asemenea, nu aduce veniturile aşteptatate. Când s-au solicitat explicaţii de la ANAF, ni s-a spus că sunt probleme cu firmele care intră imediat în insolvenţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
