Proprietatea intelectuală asupra creaţiilor generate cu ajutorul inteligenţei artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual. Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenţie atunci când aceasta este generată, parţial sau integral, de un algoritm.
„Principala problemă este că noi generăm inovaţie cu maşina, cu un calculator şi inovaţia respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creaţia mea cât timp e o maşină. Legile nu ajută astăzi şi cred că va fi un timp mai mult sau mai puţin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiţii ce mi-a creat maşina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câştiguri pe ce a creat maşina”, a declarat Paul Cosmovici la ZF Live.
Cadrul legal actual de brevetare porneşte de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecţiei juridice creaţiile atribuite unui sistem de inteligenţă artificială. Această lacună generează practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitanţii nu au obligaţia de a declara dacă invenţia a fost produsă cu asistenţa unui algoritm. Lipsa unui mecanism de verificare face ca declararea reală a modului în care a fost generată o invenţie să rămână, în prezent, la latitudinea solicitantului.
„Asta e marea dificultate şi toţi ne luptăm. Vin cu o cerere de brevet, nu declar că a fost lucrată cu maşina, declar că eu sunt inventatorul, deci mint sistemul. Sistemul foarte greu mă va detecta că acea invenţie e făcută de maşină şi eu voi obţine banii”, a mai spus Paul Cosmovici la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Absenţa unor reglementări specifice privind proprietatea intelectuală generată de inteligenţa artificială expune atât inventatorii, cât şi autorităţile la o zonă de incertitudine juridică şi fiscală, cu implicaţii directe asupra modului în care vor fi taxate şi protejate în viitor invenţiile create cu ajutorul tehnologiei.
