► Până pe 25 aprilie au loc înscrierile pentru ediţia din acest an a concursului Vinarium.
► Unul dintre trendurile din 2026, în materie de vinuri înscrise, este scăderea ponderii vinului roşu.
La finalul lunii mai, în perioada 28–31 mai, va avea loc o nouă ediţie a concursului internaţional de vinuri Vinarium, la Ploieşti, unde sunt aşteptate peste 1.600 de vinuri, atât de la cramele locale, cât şi de la jucători din industria vinului din străinătate.
Cătălin Păduraru, preşedintele Vinarium, estimează că trendul în ceea ce priveşte participanţii se va păstra: două treimi vor fi străini, iar restul, români.
„La ediţia din acest an sunt prezenţi 50 de juraţi care vor evalua cele 1.600 de vinuri, alături de o comisie care va analiza etichetele din punct de vedere stilistic. Două treimi dintre participanţi sunt străini, restul sunt români. Anul trecut a fost prima ediţie a Concursului de Etichete din cadrul Vinarium, iar anul acesta urmează a doua. Am primit recent şi o certificare de la Uniunea Internaţională a Oenologilor”, spune el în timpul emisiunii ZF Live.
Cătălin Păduraru activează în industria vinului de mai bine de 30 de ani şi a avut astfel ocazia să vadă evoluţia pieţei de vin şi modul în care aceasta s-a modificat în acest interval.
Vinarium, explică el, este un institut de cercetare privat care, printre altele — editare de carte, cercetare, inovaţie —, organizează şi concursul de vinuri, precum şi o serie de acţiuni în teren pentru conştientizare şi promovare.
„Scopul este ca vinul să fie mai puternic ancorat în mintea românului”, menţionează el.
Până pe 25 aprilie, mai spune Cătălin Păduraru, au loc înscrierile pentru ediţia din acest an a concursului Vinarium. Unul dintre trendurile pe care le-a observat este scăderea ponderii vinului roşu.
„Undeva la 40–50% din concurs sunt vinurile albe, circa 30% sunt vinuri roze, iar restul sunt roşii”, exemplifică acesta.
La ediţia de anul trecut, mai spune Păduraru, au fost 24 de vinuri care au intrat în finală. Printre etichetele câştigătoare s-au numărat Pata Negra, un vin roşu din Spania, dar şi Ataman, un vin roze din Dobrogea, România, de lângă Viişoara.
Preşedintele Vinarium este de părere că trebuie să existe o conversie în creşterea vânzărilor pentru jucătorii din industria vinului care participă la acest concurs. Vinurile au parte de publicitate, completează el, dar este important ca fiecare câştigător să îşi facă şi propria campanie.
„Prin Vinarium dăm şansa unor crame nou-înfiinţate să devină cunoscute. Timpul necesar pentru a deveni cunoscute ar fi mult mai mare dacă ar urma traseul clasic. Sunt câteva crame din Vrancea, de pildă, care au făcut nişte salturi uriaşe. De exemplu, Moşia Domnească, crama a doi tineri care au fost viticultori înainte şi s-au hotărât să facă îmbuteliere. Vinul lor a fost apreciat şi se vinde foarte bine”, a mai adăugat Cătălin Păduraru.
Câteva variante de vinuri româneşti care merg foarte bine pentru masa de Paşte, după cum spune el, sunt cele de la Balla Geza, Cotnari, Avereşti, Jidvei sau Recaş.
Preşedintele Vinarium spune că România este, în general, cunoscută în industria vinului chiar şi peste hotare, fiind o ţară producătoare, însă nu se poate lupta încă de la egal la egal cu marile branduri din afară, precum cele din Italia, Spania sau Franţa.
„Nu suntem o prezenţă activă la export. Reuşim doar să penetrăm raftul de jos datorită preţului mic. Fără intervenţia coerentă a statului nu se poate”, a mai adăugat Cătălin Păduraru.
