♦ „Digitalizarea nu mai e despre platforme, ci despre conectare. Avem infrastructură, dar nu o folosim“ ♦ „Degeaba vorbim despre digitalizare în educaţie, sănătate sau administraţie dacă nu avem oameni pregătiţi care să utilizeze aceste sisteme“ ♦ „Ar trebui ca datele să circule rapid, fără să trebuiască să ne deplasăm cu documente. Asta înseamnă o digitalizare făcută cu cap“.
România are infrastructură digitală în sectoare-cheie precum sănătate, educaţie şi administraţie, însă problema majoră rămâne lipsa de interoperabilitate şi de resurse umane pregătite pentru utilizare, au concluzionat invitaţii din cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live, transmisă de la evenimentul D-TECH Forum România 2025. Evenimentul a fost organizat de VĂO Communication la BNR, iar Ziarul Financiar a fost partener media.
„Avem infrastructură. Haideţi să o folosim. Degeaba vorbim despre digitalizare în educaţie, sănătate sau administraţie dacă nu avem oameni pregătiţi care să utilizeze aceste sisteme. S-au investit bani, în pandemie mai ales, în table inteligente, în platforme, în conectivitate. Dar câţi dintre cei 300.000 de profesori, de exemplu, folosesc efectiv aceste soluţii? La un liceu din Bucureşti se face matematică digitalizată. E o excepţie, nu o regulă. De aceea spun că digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci şi resursă umană calificată şi pregătită“, a spus Eugen Ilea, director V+O Communication şi organizator al D-TECH Forum România 2025.
Mosche Klaiman, CEO al companiei israeliene Matrix Medika, spune că România se confruntă cu aceleaşi blocaje ca şi Israelul, dar diferenţa constă în implicarea autorităţilor publice.
„În Israel, guvernul se implică activ în digitalizare – oferă atât reglementare, cât şi finanţare. Există investiţii masive în interoperabilitate, ceea ce accelerează procesele. Avem 2.000 de start-up-uri în zona de sănătate, dintre care peste jumătate sunt în zona digitală. Telemedicină, AI, aplicaţii mobile – toate acestea sunt integrate în sistemul nostru de sănătate comunitar. Dar chiar şi aici, dacă un pacient ajunge într-un spital, informaţiile nu ajung întotdeauna la medicul de familie. Asta încercăm să rezolvăm acum, vrem ca sistemele să comunice între ele“, a explicat Mosche Klaiman. El a adăugat că Matrix Medika are venituri de peste 1 miliard de euro anual, din care sectorul de sănătate reprezintă aproximativ 15%-20%.
De asemenea, Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, susţine că digitalizarea reală trebuie să se vadă în interacţiunile zilnice dintre cetăţeni şi stat, fără complicaţii inutile.
„Trebuie să trecem dincolo de lozinci. Să nu le mai cerem cetăţenilor să încarce acelaşi document în zece locuri diferite. Astăzi există tehnologia ca tu să nu mai mergi la bancă să-ţi actualizezi datele sau să porţi dosarul cu analize de la privat la spitalul de stat. Dar datele nu circulă. Iar cloud-ul guvernamental e blocat pentru că instituţiile nu vor să renunţe la controlul asupra propriilor servere. Ar trebui ca datele să circule rapid, fără să trebuiască să ne deplasăm cu documente. Asta înseamnă o digitalizare făcută cu cap“, consideră Victor Negrescu.
În zona medicală, ministrul sănătăţii Alexandru Rafila spune că digitalizarea este în plină desfăşurare prin proiecte finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), însă sistemul informatic de bază este depăşit.
„Actualul sistem informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are sincope frecvente, capacitate redusă şi mentenanţă slabă. Cel mai important proiect din domeniul sănătăţii, nu neapărat al Ministerul Sănătăţii, este realizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate. Este un contract semnat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care urmăreşte ca sistemul integrat cu cardul electronic de sănătate, prescripţia electronică şi dosarul pacientului să fie realizate şi administrate. Sper că până în august anul viitor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va reuşi să finalizeze acest proiect. Este esenţial pentru funcţionarea a peste 30.000 de furnizori din sistem“, a spus Alexandru Rafila.
Pe de altă parte, Marius Marinescu, CTO al companiei Metaminds, dezvoltator de soluţii de tehnologie pentru servicii digitale, a atras atenţia asupra provocărilor tehnice. Astfel, el spune că interoperabilitatea este greu de obţinut când sistemele IT sunt învechite şi fragmentate.
„Multe aplicaţii din instituţiile publice au fost dezvoltate acum 20–30 de ani. Nu aveau API-uri, nu permiteau conectarea. Astăzi, vrei ca un medic de familie să poată verifica digital dacă pacientul e angajat. Însă pentru foarte multe dintre cazurile astea nu se poate face tehnologic această interfaţare fără a intra în detalii tehnice ce ţin de API-uri şi de aplicaţii. Uneori este necesar să rescrii complet aplicaţia respectivă doar pentru a oferi o astfel de funcţionalitate, care în esenţă este foarte simplă“, a explicat Marius Marinescu.
Victor Negrescu a mai transmis că „digitalizarea nu poate înlocui lucrurile“ şi că este nevoie de un nou design, de o agenţie pentru digitalizare (ADR) cu atribuţii clare şi de o măsurare reală a performanţei investiţiilor.
Eugen Ilea, director V+O Communication, organizator al D-TECH Forum România 2025
► În primul rând trebuie să învăţăm ce înseamnă digitalizare în sistemul de învăţământ. Pentru digitalizare ne lipsesc în primul rând oamenii care să poată să facă lucrul acesta. Resursa umană. Pentru că dacă ne uităm, avem 230.000-300.000 de cadre didactice. Câte dintre aceste cadre didactice folosesc sisteme digitalizate la clasă?
► Cei mai înaintaţi din punct de vedere digitalizare, ca societate, suntem în partea de sistem bancar, stăm destul de bine pe domeniul acesta, mai ales în condiţiile în care fiecare utilizăm sisteme digitalizate, un telefon, facem o tranzacţie care intră şi se trece în câteva secunde. Deci, din punctul ăsta de vedere stăm foarte bine.
► D-Tech Forum are patru paliere: partea de politici publice, partea de digitalizare în sănătate, partea de digitalizare a sistemului financiar-bancar şi partea de digitalizare pe componenta defence, apărare şi telecomunicaţii.
Mosche Klaiman, CEO al Matrix Medika, Tel Aviv, Israel
► Adevărata provocare este să implementezi tehnologia pentru nevoia potrivită, pentru un caz de utilizare real. Pentru că uneori există tehnologie, dar nu şi o nevoie reală, şi încerci să forţezi tehnologia şi nu funcţionează, nu merge. Dar când tehnologia întâlneşte o nevoie reală – este de neoprit. Îţi dau un exemplu: una dintre cele mai de succes companii din Israel, o companie de AI, se ocupă de accidente vasculare cerebrale (AVC). Există un fapt clinic: după un AVC, la fiecare 10 minute de întârziere a tratamentului pierzi un an de viaţă.
► Este o companie foarte bună în Israel care se numeşte VizAI. Are o aplicaţie mobilă, iar imaginea CT este trimisă direct în aplicaţie, este analizată, şi spitalul este notificat în ce stare vii. Iar dacă este o urgenţă, te tratează imediat. Aplicaţia îi spune medicului: „Uită-te acolo, problema poate fi acolo“. Ei demonstrează că îmbunătăţesc viaţa oamenilor. Aşadar, este nevoie de cooperare între medicină şi tehnologie, pentru a defini foarte bine cazurile.
Victor Negrescu, vicepreşedinte, Parlamentul European
► Trebuie să trecem dincolo de lozinci, ne trebuie un proces mult mai integrat, în aşa fel încât toate investiţiile să se simtă în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Eu aş lua toate activităţile pe care le facem în fiecare zi - interacţiunile cu statul, cu banca, cu mediul privat, cu serviciile publice, cu sistemul de sănătate, cu sistemul educaţional - şi aş căuta ca fiecare dintre acestea să se facă mai uşor, inclusiv folosind instrumente digitale. Nu mă refer la nevoia de a da un clic suplimentar. Lumea s-a săturat să i se spună că trebuie să intre pe o aplicaţie şi să completeze datele.
► Avem infrastructura necesară pentru ca cetăţeanul să nu trebuiască să meargă la bancă. La fel şi când, de exemplu, merge la un doctor din privat şi ulterior ajunge la spitalul de stat. Ar trebui ca datele să circule rapid, fără să trebuiască să ne deplasăm cu documente. Asta înseamnă o digitalizare făcută cu cap.
Prof. Dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii
► Sunt câteva proiecte finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt două care ţin de Ministerul Sănătăţii, respectiv digitalizarea instituţiilor subordonate Direcţiei de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică, alte entităţi şi digitalizarea spitalelor. Astea sunt contracte care sunt în derulare şi nu mă îndoiesc că se vor finaliza până la jumătatea anului viitor.
► Cel mai important proiect din domeniul sănătăţii, nu neapărat al Ministerului Sănătăţii, este realizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate. Este un contract semnat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care urmăreşte ca toate cele patru componente ale acestei platforme, respectiv sistemul integrat cu cardul electronic de sănătate, prescripţia electronică şi dosarul pacientului, să fie realizate şi administrate. Sper că, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va reuşi până la jumătatea anului viitor, mai exact până în august anul viitor, să finalizeze acest proiect.
Marius Marinescu, managing partner & CTO, Metaminds
► Sistemele IT din majoritatea instituţiilor sunt construite în 20 de ani, 30 de ani. Nu există doar sisteme noi, orice ecosistem IT are şi componente noi, moderne, are şi componente vechi. Pentru că foarte multe dintre sistemele vechi, datorită felului în care au fost implementate sau tehnologiilor care existau la vremea respectivă, nu beneficiau de aceste tipuri de interfaţări care acum sunt foarte facile, devine uneori complicat să faci această interconectare, care în esenţă rezultă într-o interacţiune foarte simplă.
► Medicul de familie sau societatea de asigurări poate cere adeverinţa de salariat într-o interacţiune digitală, fără a mai fi nevoie ca noi să ne ducem cu hârtia semnată sau cu PDF. Însă pentru foarte multe dintre cazurile astea nu se poate face tehnologic această interfaţare fără a intra în detalii tehnice ce ţin de API-uri şi de aplicaţii. Uneori este necesar să rescrii complet aplicaţia respectivă doar pentru a oferi o astfel de funcţionalitate, care în esenţă este foarte simplă.
Valentin Mureşan, consilier personal al primarului Timişoarei pe digitalizare şi smart city
► Vom lansa împreună cu STPT - transportul în comun din Timişoara - o licitaţie care va gestiona partea de mobilitate în oraş. Va fi un fel de Waze al Timişoarei şi va fi conectat cu Waze. Vom colecta şi date de pe GPS-uri, vom putea asigura serviciul de e-ticketing ori cu smartphone, ori cu card pentru pensionari sau cine doreşte să aibă un card. Vom gestiona spaţiul de ecran din staţii şi transport în comun, deci vom putea injecta conţinut şi mesaje şi aşa mai departe. Şi toate lucrurile astea vor fi integrate într-o singură soluţie. Vom avea şi acel rout planner, care deocamdată este o soluţie punctuală. Licitaţia va fi lansată în curând. Are o valoare de 8 milioane de euro.
► Avem de peste patru ani câteva proiecte în zona de digitalizare şi vrem să le conectăm. Este important ca orice facem pentru digitalizare, în administraţia publică, să fie lucrurile conectate astfel încât cetăţeanul să aibă o interacţiune cât mai scurtă când are nevoie de un serviciu.
