♦ „În 5-6 ani, piaţa computerelor cuantice ar putea depăşi 10 miliarde de dolari. În prezent, acestea sunt foarte scumpe, dar eforturile vizează reducerea costurilor şi creşterea accesibilităţii.“ ♦ „În urmă cu 5–10 ani am început să construim aceste computere cuantice, şi abia atunci ne-am dat seama că sunt reale, nu ştiinţifico-fantastice. Ideea de bază a apărut acum 50 de ani, dar abia în ultimii 5–10 ani am reuşit să le construim şi să vedem că funcţionează.“ ♦ „Computerele cuantice sunt de milioane de ori mai puternice decât orice vedem în jurul nostru. Ele vor revoluţiona medicina, sectorul energetic, totul se va schimba.“
Anul 2025 a fost desemnat anul tehnologiei cuantice, a spus prof. univ. dr. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara. El a explicat că tehnologia cuantică, alături de inteligenţa artificială (AI) şi blockchain, formează „triunghiul transformării digitale“ din următorul deceniu.
„Sunt trei tehnologii în centrul atenţiei: una e inteligenţa artificială (care a fost anul trecut discutată la Tech Talks), anul acesta e partea de quantum computing şi mai este partea de blockchain. Aceste tehnologii ne vor surprinde în următorii ani prin evoluţie şi prin dezvoltare“, a spus Florin Drăgan în cadrul ediţiei speciale a emisiunii de business ZF Live transmise de la evenimentul Tech Talks organizat de Universitatea Politehnica din Timişoara.
El a explicat că domeniul calculului cuantic nu este doar o modă, ci o necesitate tehnologică, iar capacitatea de procesare paralelă, specifică sistemelor cuantice, ar putea duce la creşteri exponenţiale ale puterii de calcul – esenţială într-o lume în care sunt generate date în cantităţi masive. „Avem nevoie de putere de calcul pentru că avem foarte multe date care trebuie procesate. Spre exemplu, dacă vrem să procesăm uman 10 operaţii matematice - adunare de clasa I - uman le procesăm pe rând, una câte una, dar în momentul în care intervine partea de quantum, atunci avem o procesare paralelă, atunci puterea de procesare poate să crească exponenţial.“
„Acesta este marele avantaj. Una dintre provocările ultimilor ani a fost să crească puterea de calcul a sistemelor“, a mai spus Florin Drăgan.
Însă, România face paşi timizi în domeniu, iar în prezent doar două universităţi – Politehnica din Timişoara şi cea din Bucureşti – oferă programe de master în acest sector de vârf.
Michio Kaku, fizician teoretician de renume mondial şi autor de bestsellere, a vorbit în cadrul emisiunii ZF Live despre o nouă revoluţie industrială.
„Computerul cuantic este computerul suprem – face calcule la nivel atomic, nu pe tranzistori. Acesta va aduce îmbunătăţiri şi schimbări radicale în diverse domenii, precum medicină, energie, chiar şi modul în care înţelegem universul“, a spus Michio Kaku.
El a subliniat că aceste tehnologii deja există, sunt testate, iar impactul lor se va resimţi în toate domeniile, de la diagnosticul cancerului până la fuziunea nucleară controlată – energia stelelor adusă pe Pământ.
Pe de altă parte, Brendan Barry, CTO al Equal1, estimează că în cinci–şase ani, piaţa de quantum computing va depăşi 10 miliarde de dolari. Deşi azi sunt sisteme costisitoare, tendinţa este de reducere a preţului şi creştere a accesibilităţii.
„Un computer cuantic nu este universal, dar este optim pentru aplicaţii specifice, precum simularea moleculară, dezvoltarea de baterii sau antrenarea modelelor AI cu consum redus de energie. În prezent, ele sunt foarte scumpe, dar eforturile vizează reducerea costurilor şi creşterea accesibilităţii. Computerele cuantice vor transforma AI, reducând drastic consumul energetic, şi vor permite cercetări avansate în baterii şi medicamente. Odată cu scăderea preţului şi creşterea performanţei, adopţia va exploda“, a spus Brendan Barry.
Florin Drăgan, rector Universităţii Politehnica din Timişoara
► 2025 e declarat anul cuantic şi asta se vedea de anul trecut. Dacă vrem să procesăm uman, spre exemplu, avem 10 operaţii pe care trebuie să le facem - adunare de clasa I - uman le procesăm pe rând, una câte una, dar în momentul în care intervine partea de quantum, este o procesare paralelă, atunci puterea de procesare poate să crească exponenţial. Acesta este marele avantaj. Una dintre provocările ultimilor ani a fost să crească puterea de calcul a sistemelor.
► Avem nevoie de putere de calcul pentru că avem foarte multe date care trebuie procesate. Procesarea presupune, ca să o faci rapid, viteză de calcul mare. În momentul în care poţi să ai o viteză de calcul mare, în momentul în care poţi să evoluezi din punct de vedere tehnologic, ca să ai o putere cât mai mare de calcul, cu atât mai multe date vei putea procesa.
Michio Kaku, fizician teoretician, futurolog şi scriitor
► Calculul bazat pe tranzistori este depăşit, urmează revoluţia computerelor cuantice. Acestea procesează informaţii la nivel atomic şi pot fi de milioane de ori mai puternice decât cele clasice. Vor transforma medicina, energia şi tehnologia. Putem înţelege ADN-ul, trata cancerul şi chiar simula stelele. Computerele cuantice pot calcula în multiple stări simultan, depăşind limitările „pornit/oprit“ ale tranzistorilor.
► Posibilitatea de a rezolva crizele energetice, probleme din medicină, cancerul – toate acestea, pentru că o nouă generaţie de computere ar putea fi de milioane de ori mai puternică decât computerele pe tranzistori de astăzi. O revoluţie de neînţeles pentru noi în momentul de faţă. Computerele cuantice sunt de milioane de ori mai puternice decât orice vedem astăzi. Acestea vor revoluţiona medicina, călătoria în spaţiu, energia – totul se va schimba.
Brendan Barry, CTO, Equal1
► Suntem la începutul erei computerelor cuantice, echivalentul procesorului 4004 din anii ’70. Diferenţa este că progresăm mai repede, folosind tehnologia existentă din industria digitală. Putem folosi aceleaşi fabrici şi unelte pentru a construi cipuri cuantice, accelerând dezvoltarea. Computerele cuantice vor putea rezolva probleme complexe din chimie, medicină şi inteligenţă artificială.
► Este esenţial ca universităţile să pregătească studenţi în domeniul calculului cuantic încă din ciclul de licenţă. Universitatea Politehnică din Timişoara a oferit un sprijin valoros pentru formarea specialiştilor şi lansarea de start-up-uri. Lipsa competenţelor este o provocare, dar universităţile colaborează activ cu industria pentru a adapta curricula şi a răspunde nevoilor reale ale pieţei muncii.
Gregory Robinson, fost director, NASA James Webb space telescope program
► Telescopul James Webb a fost trimis într-un punct stabil, departe de Pământ, pentru a evita lumina şi căldura de la Soare, Lună şi Pământ. Astfel, poate capta lumina din universul îndepărtat fără interferenţe. Progresele tehnologice există, dar voinţa politică şi investiţiile determină cât de repede realizăm misiuni majore. Voinţa colectivă e cheia progresului în explorarea spaţiului.
► Companiile private, precum SpaceX, devin tot mai implicate în explorarea spaţiului. Datorită agenţiilor spaţiale care au redus riscurile, firmele investesc bani proprii. SpaceX lansează sateliţi pentru NASA, armata SUA şi alte ţări, dar şi pentru reţeaua sa Starlink. Astfel, beneficiile sunt economice şi sociale – aduc internet şi date în regiuni izolate, sprijinind oameni, guverne şi afaceri.
Voica Rădescu, IBM, leader of EMEA Quantum Innovation Centers
► Tehnologia cuantică ne permite, pentru prima dată, să descriem natura aşa cum este cu adevărat, depăşind limita calculului clasic bazat doar pe 0 şi 1. Problemele mari, precum descoperirea de medicamente, baterii performante sau combaterea foametei, cer o putere de calcul pe care doar computerele cuantice o pot oferi. IBM dezvoltă deja sisteme cu peste 100 de qubiţi şi urmăreşte lansarea primelor computere cuantice stabile până în 2029. Astfel, tehnologia devine accesibilă publicului, accelerând progresul.
► IBM este una dintre cele mai vechi companii tehnologice, mereu în avangardă. Am fost mereu concentraţi pe inovaţie. Ce s-a schimbat recent este că transformăm calculul cuantic dintr-un instrument de cercetare într-unul accesibil utilizatorilor finali. Asta va accelera dezvoltarea în mod strategic.
Gerhard-Paul Diller, directorul Centrului Naţional pentru Boli Cardiace Structurale şi Congenitale din Münster
► Vedem că oamenii trăiesc tot mai mult, sunt mai mulţi oameni în vârstă şi oamenii în vârstă sunt mai bolnavi, au boli cardiace şi alte boli şi în acelaşi timp forţa de muncă în medicină este tot mai mai puţină. Aşa că avem nevoie de tehnologie ca să lucrăm mai eficient. Tehnologia are potenţialul să culeagă date în fiecare zi, 24 de ore pe zi şi să ofere date despre pacient şi acesta cred că este viitorul medicinei.
► Un sistem în concurenţă este mai bun, acolo implementarea este mai uşoară pentru că nu trebuie să mergeţi la toate nivelurile de administraţie, ci fiecare spital poate să ia propria decizie.
► Un astfel de eveniment e important pentru că aduce valoare pentru oameni. Vin oameni din diferite domenii şi au idei şi se motivează să dezvolte şi să crească.
Ben Banerjee, Impact Investing Solutions, co-founder and managing partner
► Producţia de energie regenerabilă nu doar că a crescut cu 30% în urma investiţiilor în acest domeniu, dar este acum şi mai ieftină decât energia electrică produsă din combustibili fosili. Şi, desigur, Uniunea Europeană este avansată în acest sens. Tocmai m-am întors din Singapore şi săptămâna viitoare plec la Londra. Urgenţa, înţelegerea situaţiei este mult mai profundă – chiar şi în Asia. Oamenii tind să privească de sus Asia, dar, de fapt, acolo există o conştientizare mult mai mare a ceea ce se întâmplă. Investiţiile lor, atenţia lor la sustenabilitate şi impact în unele cazuri sunt mai mari decât în lumea occidentală.
► România, în special dacă ne uităm la zona Transilvaniei, de exemplu, acum 20–25 de ani, agricultura practicată acolo era încă atât de organică, atât de curată, comparativ cu ceea ce aveam noi.
► Eu sunt originar din Olanda. Ceea ce avem noi în Olanda sau Germania este uimitor, dar problema, cel puţin acum 20 de ani – nu ştiu cum este acum – era infrastructura. Să aduci produsele de acolo în supermarketurile din Ţările de Jos sau Germania era o provocare.
Richard Quest, CNN International business correspondent and anchor
► La începutul carierei mele la BBC, în 1987, businessul era de nişă, iar liderii ca Richard Branson (fondator Virgin) sau Jack Welch (preşedinte şi CEO General Electric între 1981 - 2001) erau excepţii. Privatizările, noile sisteme de pensii şi criza financiară au schimbat totul, iar în prezent oamenii sunt direct implicaţi în economie, iar ştirile de business au trecut din umbră în prim-planul vieţii cotidiene. Cifrele sunt de obicei o reflexie a oamenilor şi a modului în care conduc compania. Până la urmă, cifrele sunt doar cifre.
► La finalul zilei, lumea jurnalismului de business a făcut o întreagă industrie din a face lucrurile să pară complicate şi dificile. Dar, la finalul zilei, este vorba pur şi simplu despre cum îţi câştigi banii şi cum îi cheltuieşti. Observaţi că spun că banii sunt moral neutri. Totul ţine de modul în care îi câştigi şi cum îi cheltuieşti. Iar acestea sunt problemele reale care ne afectează pe toţi în viaţa de zi cu zi.
Valentin Mureşan, digital entrepreneur, fost student la UPT
► Aproximativ 7% - 8% din produsul naţional brut este dat de industria de IT şi telecomunicaţii, ceea ce e un deja un mesaj clar că suntem totuşi capabil şi destul de puternici şi am ajuns cu industria noastră, după mai bine de 20 de ani de creştere, într-un punct în care suntem suficient de maturi ca să putem să producem şi noi produsele aici, în România şi cred că aici este până la urmă miza acestei, să zicem, revoluţii a tehnologiei, cu AI, cu cuantum, cu mintea noastră: să ne aplicăm cunoştinţele în domenii noi, să nu mai facem ceea ce ni se spune, să facem ceea ce credem că trebuie făcut în astfel de tehnologii.
► Noi trebuie să ne mutăm din filmul ultimilor 20 de ani în care poate eram mai mult firme de outsourcing.
► Acum este nevoie de firme care vin cu idei şi să începem să le implementăm de aici pentru că valoarea adăugată este ceea ce un programator face cu timpul lui şi mintea lui. Dar după aia partea de vânzare a produsului pe care l-a făcut IT-istul plătit aici se duce în alte locaţii.
Sacha Dragic, fondatorul Superbet şi investitor în serie
► Industria noastră este o industrie de entertainment şi se luptă nu doar cu alte firme care oferă betting online sau online gaming, dar şi cu oricine este pe aplicaţia de telefon mobil. Până la urmă, te lupţi pentru timpul utilizatorului şi cu cei de la Netflix şi de la Spotify, pentru că omul are un anumit număr de minute, ore pe care le petrece pe ecran şi atunci trebuie să ai tehnologii foarte avansate, cu o experienţă a utilizatorului dezvoltată şi în ultimii doi ani noi am făcut recrutări importante, am adus oameni de la Facebook, de la Amazon care au îmbunătăţit calitatea de engeneering pe care o aveam şi au ajutat inginerii mai tinerii pe care îi avem la Bucureşti sau la Zagreb, de a creşte mai bine şi de a lucra la standarde mai înalte.
