♦ Pentru tinerii de astăzi, universitatea nu mai înseamnă doar acumulare de informaţii, ci mai ales relevanţă şi aplicabilitate ♦ Academia de Studii Economice din Bucureşti răspunde acestei provocări printr-o transformare profundă a modului de predare – mai flexibil, mai conectat la piaţa muncii şi la nevoile generaţiei Z.
Generaţia Z schimbă totul, de la modul în care comunică până la felul în care învaţă. Tinerii de astăzi nu mai caută doar diplome, ci şi relevanţă: vor să înţeleagă de ce învaţă ceva, cum îi ajută concret în carieră şi cum pot aplica imediat ceea ce descoperă la cursuri.
Pentru a ţine pasul, mediul universitar trece printr-o transformare profundă: de la modele de predare tradiţionale la un sistem centrat pe student, pe învăţare practică şi pe dezvoltarea competenţelor reale cerute pe piaţa muncii.
În această nouă paradigmă, profesorii nu mai sunt doar furnizori de informaţii, ci şi mentori care ghidează, inspiră şi construiesc împreună cu studenţii drumul spre viitor.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante concluzii ale unei discuţii cu profesori şi reprezentanţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti, care au fost prezenţi în cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF Live, realizată în parteneriat cu ASE – lansarea suplimentului Gen Z Student, un produs editorial ZF susţinut de Banca Transilvania.
„Suntem într-un continuu efort de adaptare a cursurilor. Tinerii sunt foarte focalizaţi şi orientaţi pe rezultat. Sunt studenţi conectaţi cu mediul de business, care ştiu ce vor şi care sunt mereu cu tehnologia la purtător, astfel că pentru noi, profesorii, tinerii de azi şi această adaptare reprezintă o provocare“, spune prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector, ASE - relaţii cu mediul economico-social şi viaţa studenţească.
Academia de Studii Economice din Bucureşti, menţionează profesorul, este deja într-o tranziţie, astfel încât programa să fie ancorată în ceea ce au nevoie studenţii de astăzi. În fiecare dintre cele 13 facultăţi de la nivelul universităţii există flexibilitate pentru student, pentru a învăţa într-un cadru multicultural specific acestor vremuri.
Într-o lume tot mai digitalizată, dincolo de furnizarea de informaţii şi noţiuni, profesorii trebuie să devină mentori şi să îi ghideze pe tineri către informaţiile bune, sigure şi către cele mai potrivite oportunităţi pentru ei.
„Cadrele didactice trebuie să îşi asume şi rolul de mentor, nu doar de simplu furnizor de informaţii. Viziunea în care profesorul este doar un furnizor de informaţii şi un personaj care dă teste şi note, iar rolul lui se termină acolo, nu mai corespunde epocii în care trăim“, crede prof. univ. dr. Răzvan Bologa, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE.
De asemnea, tinerii de astăzi sunt generaţia care nu mai acceptă să asculte în sala de curs poveşti frumoase de la profesorii lor dacă nu pot asocia şi aplica imediat informaţia primită cu ceva palpabil, cu un caz concret din viaţa reală.
Ei vor să ştie de ce învaţă ceea ce învaţă, vor să înţeleagă cum aplică teoria şi la ce le foloseşte fiecare curs.
„Trebuie să îi arăţi studentului la ce îi foloseşte o anumită disciplină şi dacă îi mai foloseşte în condiţiile actuale. Aici trebuie să lucrăm noi, cadrele didactice, să le arătăm studenţilor, cu cazuri concrete, la ce le foloseşte fiecare disciplină şi noţiune“, a punctat conf. univ. dr. Ionela Costică, prorector, ASE - activitate didactică.
Prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector, ASE - Relaţii cu mediul economico-social şi viaţa studenţească
► Tinerii din generaţia Z nu sunt total schimbaţi total faţă studenţii de acum 20 de ani, însă sunt mult mai conectaţi cu noile tehnologii, cu realitatea, cu mediul de business.
► Cele mai importante atuuri ale generaţiei Z sunt adaptabilitatea, o dinamică foarte mare a gândirii, dorinţa de a călători, de a explora şi de a cunoaşte spaţii de învăţare noi.
► Având 13 facultăţi la nivelului universităţii, fiecare facultate merge pe specificul ei şi există această tendinţă de flexibilizare la nivel de facultate, precum şi la nivel european.
► Există flexibilitate pentru student pentru a învăţa într-un cadru multicultural specific acestor vremuri.
Prof. univ. dr. Mihaela Alina Dima, prorector, ASE – cercetare ştiinţifică, dezvoltare şi inovare
► Din ce în ce mai mult, lucrările ştiinţifice dovedesc un caracter aplicat. Lucrările dezvoltă idei şi concepte noi, care să fie utilizate în derularea unor activităţi practice în mediul de business. Cele mai multe teme dezvoltă o idee şi oferă o soluţie.
► Cred că rolul profesorului devine tot mai important chiar şi în această societate digitală, pentru că având atât de multe oportunităţi şi resurse, uneori poţi fi derutat.
► Profesorii, cercetătorii şi toţi cei care îi îndrumă pe studenţi au un rol important şi o responsabilitate foarte mare, aceea de a-i ajuta să găsească şi să aleagă oportunităţile care li se potrivesc pentru viitoarea lor carieră.
Conf. univ. dr. Ionela Costică, prorector, ASE - activitate didactică
► Tehnologia este din ce în ce mai prezentă şi nu putem face abstracţie de ea. Avem astfel de discipline incluse în planul de învăţământ. Avem deja un program de licenţă trimis spre evaluare la ARACIS – inteligenţă artificială aplicată în economie.
► Planurile de învăţământ au fost gândite pornind de la nevoile mediului de business şi de la nevoile de pregătire ale studenţilor. Noi trebuie să punem accent pe ce trebuie să ştie viitorul absolvent, care are nevoie să fie conectat la piaţa muncii.
► Nu de puţine ori am auzit că tinerii de azi sunt grăbiţi, că vor să obţină totul repede, că nu sunt responsabili, dar e doar o aparenţă. Dacă discuţi cu ei şi îi analizezi, vei constata că sunt la fel de intelectuali precum cei din generaţiile trecute şi pot să deosebească binele de rău.
Prof. univ. dr. Răzvan Bologa, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, ASE
► E nevoie ca studenţii să colaboreze între ei, cu studenţi din alte facultăţi şi cu firme. Educaţia tinde să aibă un caracter interdisciplinar, nu mai este doar specializată pe domenii.
► Generaţia Z este extraordinară din punctul de vedere al interesului pentru tehnologie. Tinerii vor să ştie cum pot folosi tehnologia şi cum pot beneficia de ea. Vor să integreze tehnologia digitală, în special AI, în partea de pregătire, în zona educaţională, pentru că sunt conştienţi că se vor lovi de o piaţă a muncii care le va cere să stăpânească aceste tehnologii.
► Pentru a face faţă lumii de azi, ei au nevoie de cunoştinţe, competenţe şi, foarte important, autonomie şi responsabilitate, iar aici este un punct slab al gen Z. Trebuie să fie capabili să stea pe propriile picioare, să reziste la presiuni, să facă faţă lipsurilor pentru că lumea funcţionează şi cu bune şi cu rele şi trebuie să mergem înainte într-o manieră rezilientă.
Teodora Monica Fulga, head of Erasmus+ Office
► Erasmus aduce o transformare a studentului. Vedem un interes tot mai mare – anul trecut au fost peste 1.000 de studenţi care au beneficiat de programul Erasmus. În urmă cu zece ani aveam cam 200 de studenţi pe an.
► Un student care pleacă cu Erasmus se întoarce, în primul rând, mai matur. Cel puţin după pandemie, programul Erasmus a însemnat metoda prin care tinerii au ieşit din zona de confort. De asemenea, tinerii se întorc mai responsabili financiar. Este o experienţă care îi ajută să îşi dezvolte şi partea de soft skills.
► Erasmus a introdus şi programe de practică şi internship. Studenţii pleacă două-trei luni pe timpul verii în mobilităţi la companii, ONG-uri şi instituţii publice din Europa şi nu numai. Recent, au apărut şi mobilităţi de scurtă durată, de la 5 până la 30 de zile. Erasmus nu mai înseamnă doar Europa, ci lumea întreagă. Studenţii ajung în Chile, Indonezia sau Japonia.
Conf. univ. dr. Camelia Stăiculescu, director al Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră (CCOC)
► Peste 85% dintre absolvenţii de licenţă se angajează în primele luni după terminarea facultăţii. La nivel de masterat, aproape 100% sunt angajaţi odată cu terminarea studiilor.
► Mulţi studenţi nu prea îşi cunosc atuurile. Au fie o imagine foarte bună despre ce pot face, fie negativă. Pe zona de autocunoaştere încă e mult de lucru cu tinerii.
► Studenţii trebuie să fie centraţi pe a învăţa. Mereu le spun că indiferent cât de mult s-ar dezvolta tehnologia, ce au ei în minte nu le poate lua nimeni. Chiar dacă tehnologia se dezvoltă, iar locurile de muncă se transformă, capacitatea de rezilienţă, de a rămâne în piaţă şi de a învăţa permanent reprezintă ceva fundamental.
