Globalizarea şi deschiderea pieţelor au adus companiilor acces la pieţe largi, iar consumatorilor opţiuni diverse. Însă idealul unei pieţe complet libere în care deciziile economice sunt dictate doar de forţele cererii şi ofertei pare tot mai departe de realitate. Deciziile politice, presiunea socială, mass‑media sau starea de spirit a populaţiei pot influenţa ce produse sunt importate, ce industrii sunt protejate sau penalizate — făcând din piaţă un mediu hibrid politic‑economic, mai degrabă decât pur economic, este de părere Doru Lionăchescu, preşedinte BT Capital Partners şi membru în Consiliul de Adminsitraţie al Salt Bank.
„Trebuie să fim realişti. Piaţa liberă este un concept academic. Piaţa liberă 100% e un concept academic, pentru că mecanismele economice sunt gestionate de politicieni. Politicienii nu acţionează exclusiv pe considerente economice. Aş spune că nu acţionează nici măcar preponderent pe considerente economice. Ei au alt alt driver de de acţiune votul, starea de spirit a populaţiei, feedback-ul din mass-media. Astea sunt motivaţiile pentru politicieni.” a declarat Doru Lionăchescu la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.
Trendurile recente din comerţul global confirmă aceste tensiuni. Conform unu studiu realizat de World Trade Organization (WTO), volumul comerţului mondial de mărfuri ar urma să se contracte cu circa 0,2% în 2025, într‑un context de creştere a tarifelor şi incertitudini privind politicile comerciale. Deja se conturează o inversare faţă de trendul de creştere anterior şi subliniază cât de mult factorii politici — protecţionism, conflicte comerciale, decizii guvernamentale — pot eroda libertatea efectivă a pieţei.
„Dacă presiunea naţionalistă va fi atât de puternică încât să asistăm la o închidere, deci la blocuri economice, până la urmă se va schimba modelul de dezvoltare. Vom asista din nou la modele de tip autarhic sau cvasiautarhic, în care vom cumpăra ce se produce pe plan local sau ce se produce în blocul prietenos” a mai declarat Doru Lionăchescu.
În acest context, rămân două scenarii posibile. Pe de o parte, dacă presiunea naţionalistă şi protecţionistă va deveni dominantă, se poate ajunge la o reconfigurare a lanţurilor economice — către modele “autarhice” sau “cvasi‑autarhice”, unde consumul sa va face pe baza a ceea ce se produce local sau în blocuri “prietenoase”. Pe de altă parte, în scenariul optimist piaţa liberă va reuşi să ofere în continuare consumatorului cele mai bune produse la cel mai bun raport calitate- preţ. Însă, pentru ca acest scenariu să se împlinească, este nevoie ca politicile comerciale, reglementările şi interesul public să nu submineze prea mult libertatea de piaţă, mai punctează Doru Lionăchescu.
„Nimeni nu ştie ce se va întâmpla, dar asta e una intre căi. Una dintre căi este piaţa liberă să câştige bătălia în favoarea consumatorului şi consumatorul să aibă acces la cel mai bun produs din lume, la cel mai bun raport calitate-preţ. Asta ar fi situaţie ideală, dar există posibilitatea ca la presiuneamaselor sau presiune politică să vedem o lume care nu mai este atât de globalizată” spune Doru Lionăchescu.
