România se află la limita inferioară a calificativului de investment grade, iar investitorii străini urmăresc cu atenţie maximă traiectoria deficitului bugetar, singurul factor care poate decide dacă ţara rămâne în zona de credibilitate financiară sau alunecă dincolo de ea.
Mesajul transmis de pieţele internaţionale este unul pragmatic, lipsit de nuanţe ideologice: contează exclusiv capacitatea României de a-şi onora angajamentele asumate în materie de consolidare fiscală.
„Contează să fie cineva care livrează ce a promis, ce a promis ţara, şi ţara a promis că va reduce un deficit fantastic de mare", a declarat Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al BNR, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Orientarea politică a guvernului de la Bucureşti este secundară în ecuaţia investitorilor. Preocuparea centrală rămâne una singură: probabilitatea de a-şi recupera banii.
România are în prezent un rating de investiţie dezavantajos , pragul sub care finanţarea externă devine semnificativ mai scumpă şi mai dificil de obţinut.
„Suntem fix la marginea prăpastiei", a mai adăugat Cristian Popa.
În acest context, principalul risc identificat nu este de natură externă.
„Cea mai mare ameninţare pe care o văd este un derapaj fiscal, care nu poate veni decât din scena politică", avertizează Popa.
Cu alte cuvinte, vulnerabilitatea României nu provine din turbulenţele pieţelor globale, ci din interiorul propriului sistem decizional, acolo unde presiunile electorale şi negocierile de coaliţie pot submina angajamentele asumate faţă de creditori şi faţă de instituţiile financiare internaţionale.
Pentru executivii şi investitorii activi pe piaţa românească, miza imediată este clară: orice abatere de la ţintele de deficit convenite poate declanşa o reevaluare a ratingului suveran, cu efecte directe asupra costului finanţării publice şi asupra apetitului pentru active româneşti.
