Guvernul PSD condus de Mihai Tudose pregăteşte o taxă de 0,5% pe activele băncilor şi ale companiilor de asigurări, de pe urma căreia ar încasa în total circa 2,1 miliarde de lei (circa 500 mil. euro), bani ce vor avea ca destinaţie acoperirea găurilor din buget, a declarat Florin Cîţu, senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe, în cadrul emisiunii ZF Live. Iminenţa acestei taxe a circulat în mediul financiar-bancar, dar până acum niciun oficial nu a făcut vreo declaraţie în acest sens.
„Problema cea mai mare pentru acest guvern o reprezintă execuţia bugetară, lipsa banilor la buget. Totul începe cu o campanie de demonizare a unui sector, bancar sau pensii, iar după ce ai pregătit, vii cu o taxă, pe care societatea o acceptă, pentru că ei sunt cei răi. O să vină o taxă pe cifra de afaceri, pentru tot sistemul financiar bancar, din ce am înţeles de 0,5%, aplicată pe active“, a precizat Florin Cîţu.
El a precizat că PNL este împotriva unei taxe - chiar şi cea pe activele bancare şi din asigurări - pentru că ar urma să fie plătită de toată lumea.
„Pe de-o parte clienţii băncilor vor plăti această taxă, dar pe de altă parte o vom plăti cu toţii, căci statul va trebui să se împrumute, iar factura noi o vom achita.“
Băncile locale controlează active în valoare de circa 400 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că posibila taxa ar genera venituri anuale la bugetul de stat de 2 miliarde de lei. Pe de altă parte, activele din asigurări însumează circa 20 de miliarde de lei şi ar genera încasări bugetare de circa 100 de milioane de lei.
După declaraţiile lui Florin Cîţu, băncile au marcat ieri pe bursă cele mai dramatice scăderi. Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut ieri cu 3%, cel mai mare declin din iunie 2016 încoace. Pe de altă parte, acţiunile BRD, a treia cea mai mare bancă locală după active, au marcat o scădere de 3,7%. Până la închiderea ediţiei Ministerul Finanţelor nu a comentat declaraţiile lui Cîţu.
Premierul Mihai Tudose a atacat marţi seară băncile, acuzându-le că percep comisioane nejustificate pentru administrarea conturilor curente şi pentru retrageri de numerar. Pentru aceste declaraţii Florin Cîţu l-a catalogat drept un „derbedeu politic“.
Bancherii au rămas ieri fără reacţie la dezvăluirile lui Florin Cîţu, în condiţiile în care cel mai probabil costurile generate de noua taxa vor fi transferate clienţilor şi nu acţionarilor.
Chiar un bancher care conduce o bancă de top zece a declarat pentru ZF: „noi putem spune că nu ne afectează, pentru că o să transmitem mai departe această nouă taxă în costurile clienţilor“.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB), din care fac parte toate băncile locale, nu a transmis o poziţie oficială, în timp ce Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), care cuprinde cinci bănci care controlează 43% din activele totale, a declarat prin secretarul general Bogdan Preda că „la nivelul CPBR nu au existat discuţii formale cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe pentru o eventuală implementare a taxei pe activele bancare“.
La rândul său, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că nu ştie nimic de subiectul acesta şi „până nu avem o comunicare oficială, să ştim un lucru cert, nu avem ce să comentăm. Aşteptăm să avem o poziţie mai concretă, dacă chiar se face lucrul acesta. Nu ştiu dacă o să comentăm noi politica fiscală a guvernului, dar să vedem întâi dacă se introduce această taxă“.
O decizie similară de taxare a activelor bancare a fost introdusă în Polonia, cea mai mare economie est-europeană în februarie 2016, de 0,0366% pe lună. Taxa pe active există şi în Ungaria.
Baza de taxare este calculată separat în fiecare an, iar în 2016 băncile poloneze au plătit circa 3,3 miliarde de euro în contul taxei pe active.
Totodată, în Cehia, politicienii care se pregătesc de alegerile din octombrie jonglează cu introducerea unei taxe pe activele bancare pentru a atrage voturi.
Liderii coaliţiei de guvernare CSSD anunţau la începutul anului că introducerea unei taxe speciale în sectorul bancar va fi principala politică în campanie. Băncile ar merita să fie suprataxate deoarece în ultimii ani au scos jumătate din profituri din ţară, au argumentat aceştia.
Companiile locale de asigurări vizate şi de ele de posibila taxă pe active au transmis prin reprezentanţii asociaţiei profesionale UNSAR că „în momentul de faţă nu avem o informare oficială referitoare la această măsură fiscală, ci doar ceea ce s-a discutat în presă. Ca principiu, orice măsură fiscală în domeniul asigurărilor trebuie analizată nu doar din perspectiva impactului asupra industriei, ci şi în ce măsura ajută sau nu la creşterea numărului de poliţe de asigurare şi a protectiei populaţiei“.
Reacţiile din piaţă. Taxa există în Polonia şi Ungaria
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR
Nu ştiu nimic de subiectul acesta şi până nu avem o comunicare oficială, să ştim un lucru cert, nu avem ce să comentăm. Aşteptăm să avem o poziţie mai concretă, dacă chiar se face lucrul acesta. Nu ştiu dacă o să comentăm noi politica fiscală a guvernului, dar să vedem întâi dacă se introduce această taxă.
Bogdan Preda, secretar general al Consiliul Patronatelor Bancare din România
Din câte cunosc la nivelul CPBR nu au existat discuţii formale cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe pentru o eventuală implementare a taxei pe activele bancare.
Aurelian Dochia, analist financiar
Nu se poate ca până la urmă să nu ai un impact negativ din măsuri care îngreunează anumite tipuri de sectoare, fie că e vorba de sistemul bancar, de asigurări, de orice domeniu. Impactul este ca domeniul respectiv să facă un pas înapoi.
Laurian Lungu, analist financiar
Băncile vor transfera acest cost populaţiei, clientului, nu este altă soluţie. Am înţeles că existau variante de discuţie să se aplice numai băncilor care nu fac profit. Aceasta este iarăşi o aberaţie, nu poţi să faci disciminări de genul acesta, pentru că introduci şi mai multă distorsiune în sistem.
Uniunea Naţională a Asigurătorilor
În momentul de faţă nu avem o informare oficială referitoare la această măsură fiscală, ci doar ceea ce s-a discutat în presă. Ca principiu, orice măsură fiscală în domeniul asigurărilor trebuie analizată nu doar din perspectiva impactului asupra industriei, ci şi în ce măsură ajută sau nu la creşterea numărului de poliţe de asigurare şi protecţia populaţiei.
Polonia are o taxă pe activele bancare din 2016. În Cehia, taxa este o promisiune de campanie
Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a introdus în februarie 2016 o taxă pe activele bancare totale de 0,0366% pe lună. Baza de taxare este calculată separat în fiecare an. În 2016 băncile din Polonia au plătit circa 3,3 miliarde de euro în contul taxei pe active.
Fondul Monetar Interanţional (FMI) a avertizat atunci că acest impozit, cumulat cu alte costuri de reglementare, poate reduce profitabilitatea băncilor cu 30% în raport cu 2015, ceea ce ar avea afect de frânare asupra creşterii creditului şi în cele din urmă a avansului economic. Agenţia de rating Moody’s a avertizat şi ea că noua taxă reprezintă un risc pentru profitabilitatea şi ratingurile băncilor poloneze şi a calculat că va genera pentru sector costuri suplimentare de un miliard de euro în 2016. Într-o analiză publicată în primăvară, FMI a remarcat că profitabilitatea sistemului bancar polonez este în scădere.
Creşterea creditului pentru sectorul privat a încetinit semnificativ anul trecut, de la 10% în ritm anual în ianuarie 2015 la 3% în noiembrie 2016. Activele bancare din Polonia au crescut cu 7% anul trecut, la 1.710 miliarde de zloţi. Indicele bursier WIG20, în care băncile au mare greutate, a crescut cu 29% de la începutul anului. Băncile străine au o pondere în activele sistemului bancar polonez de 47%, faţă de 60% în urmă cu câţiva ani.
În Cehia, politicienii care se pregătesc de alegerile din octombrie jonglează cu introducerea unei taxe pe activele bancare pentru a atrage voturi. Liderii coaliţiei de guvernare CSSD anunţau la începutul anului că introducerea unei taxe speciale în sectorul bancar va fi principala politică în campanie. Băncile ar merita să fie suprataxate deoarece în ultimii ani au scos jumătate din profituri din ţară.
Peste 80% din sectorul bancar ceh este deţinut de străini. CSSD avea în vedere un sistem cu patru tarife, bazat pe activele băncilor, cea mai mare taxă, de 0,3%, urmând să fie impusă băncilor cu active de 300 de miliarde de coroane sau mai mari. Bogdan Cojocaru
„Dacă PNL ajunge la guvernare, vom elimina programul Start-up Nation şi vom reduce numărul de bugetari“
Cea mai mare problemă a finanţelor României rămâne în continuare colectarea TVA. În ciuda unei creşteri economice de peste 5,7% în prima parte a anului, veniturile au fost cu 5 miliarde de lei mai mici decât erau programate, a spus Florin Cîţu, senator PNL, în cadrul emisiunii ZF Live.
„Este clar că execuţia bugetară este sub ceea ce era programat. Cheltuielile bugetare a trebuit să fie tăiate cu 10 mld. lei în primele 6 luni de zile, datorită faptului că veniturile au fost cu 5 mld. lei mai mici decât erau programate. Cu toate acestea, deficitul bugetar rămâne în jur de 5 mld. lei, de trei ori mai mare decât era anul trecut pe vremea aceasta.“ Florin Cîţu spune că există o creştere pe consum în prima parte a anului, dar colectarea TVA este o problemă majoră. El susţine că în România există evaziune fiscală, dar este o evaziune fiscală tolerată.
„ANAF-ul este în subordinea Ministerului Finanţelor. Părerea mea este că e nevoie de reformă în ANAF, dar nu vor creşte încasările câtă vreme schimbi aceiaşi oameni. Este un grup de oameni de la Finanţe Constanţa, Finanţe Bucureşti şi Finanţe Giurgiu, pe care îi tot rotesc şi îi pun la vârful ANAF. Dacă nu aduci oameni din exterior să facă reformă adevărată, nu ai cum să creşti colectarea.“
Senatorul PNL spune că de fiecare dată când a chemat pe cineva din ANAF sau Ministerul Finanţelor la comisiile de buget-finanţe din Parlament, nu a venit nimeni, şi nu este vreo sancţiune pentru miniştrii care nu vin în faţa parlamentarilor. El propune ca miniştrilor care nu răspund să li se taie din salairu.
De asemenea, el susţine ca este nevoie ca ANAF să fie scoasă de sub conducerea Ministerului Finanţelor şi a premierului, pentru că poate fi folosită ca o armă politică. „Am văzut că imediat cum declară Liviu Dragnea sau Tudose, imediat apar controale. Aşa se întâmplă şi cu ASF sau Curtea de Conturi. PSD foloseşte instituţiile ca instrument politic. În conducerea ASF şi a Curţii de Conturi sunt toţi foşti membri ai PSD.“
Florin Cîţu aminteşte de cazul din iarnă, când un CEO al unei companii private de pensii atrăgea atenţia asupra posibilităţii naţionalizării pilonului II de pensii. „Şefa companiei a fost sancţionată individual, compania la fel, fără niciun fel de control, la o zi după ce Liviu Dragnea a cerut sancţionarea. A fost sancţionată la ordin politic. Trebuie să rupem acest control politic al instituţiilor şi să nu mai folosim instituţiile ca instrument politic.“ Senatorul susţine că legea salarizării unitare, ca idee - să elimini discrepanţele din sectorul bugetar - este bună. „Totuşi, să vii cu ideea populistă de a creşte salariile mâine la cât ar trebui să aibă în 2020-2022, să ai categorii de bugetari cărora să le elimini total impozitul pe venit, creează probleme structurale pe termen lung, nu doar astăzi. Anul acesta poate ca deficitul, după ce taie cheltuieli şi investiţii, să rămână la 3,1% pe cash, dar anul viitor este un dezastru.“
Dacă PNL ar ajunge la guvernare, cota unică generalizată rămâne un pilon principal, iar numărul de bugetari va fi redus. Unul dintre programele eliminate ar urma să fie Start-up Nation, prin care antreprenorii primesc de la stat 200.000 de lei pentru a dezvolta o afacere.
„Vom elimina programul Start-up Nation, care are buget de 700 mil. de lei anul acesta şi anul viitor 2 miliarde de lei, credite bugetare. În SUA un program similar, care investeşte în companii, nu dă bani gratuit, are un buget de 500 mil. dolari.“
