România se află într-un echilibru fragil între consolidarea bugetară şi menţinerea creşterii economice. Orice presiune externă suplimentară, fie ea energetică sau geopolitică, vine să complice un scenariu macroeconomic deja tensionat, în care autorităţile nu îşi permit ajustări bruşte fără consecinţe asupra economiei reale.
Ionuţ Lianu, şeful trezoreriei CEC Bank, a explicat la ZF Live mecanismul prin care conflictul din Iran se transmite direct în buzunarele românilor.
„Gazul ne afectează şi direct, prin preţul gazului pe care îl plătim fiecare dintre noi, dar şi indirect prin preţul energiei, ajungând să impacteze inflaţia", a spus Lianu. Acest lanţ inflaţionist duce, în cele din urmă, la reducerea cererii şi a consumului, două variabile esenţiale pentru dinamica economică a României în 2025,
Prelungirea conflictului ridică miza.
„Dacă fix în momentul acesta în care noi parcurgem această linie fină unde nu poţi să ai ajustări bruşte, vine acest şoc al preţului petrolului şi preţului gazului şi vedem că această criză se prelungeşte, probabil că va ajunge să afecteze şi în Europa, dar şi la noi produsul intern brut şi creşterea economică", a spus Ionuţ Lianu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Implicaţiile sunt directe pentru companii şi populaţie deopotrivă. Facturile mai mari la energie reduc puterea de cumpărare a gospodăriilor şi cresc costurile operaţionale ale companiilor, exercitând presiune suplimentară asupra marjelor într-un context în care cererea internă este deja fragilizată de ajustarea fiscală în curs.
Tabloul descris de şeful trezoreriei CEC Bank indică o perioadă în care şocurile externe şi presiunile interne se suprapun, reducând spaţiul de reacţie al decidenţilor economici şi sporind riscurile la adresa creşterii economice din 2026.
