♦ ECOTIC a ajuns la 500.000 de tone de deşeuri gestionate în total în 20 de ani de activitate ♦ „În ultimii ani, piaţa a evoluat de la circa 160.000 de tone în urmă cu trei ani la peste 200.000 de tone în 2025, care reprezintă spre 60% din ce se pune în piaţă. Acum 20 de ani erau 4.000 de tone pe piaţă. Noi avem acum o cotă de circa 30% din piaţa de colectare“.
Cea mai mare problemă a României este slaba infrastructură de colectare de la nivel naţional, ţara noastră fiind în urma unor ţări precum Italia, care a reuşit să construiască 6.600 de centre de colectare municipale, crede Valentin Negoiţă, preşedintele ECOTIC, prima organizaţie a producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006.
În schimb, România a pierdut o parte din banii din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care urma să construiască peste 550 de centre de colectare separată prin aport voluntar (CAV), adică unde populaţia putea să ducă deşeuri din plastic, hârtie, lemn, construcţii sau textile, primind finanţare pentru mai puţin de 300.
„Un exemplu de centru de aport voluntar este centrul municipal de colectare de la Iaşi, construit în urmă cu peste zece ani de noi cu fonduri norvegiene şi cu sprijinul primăriei Iaşi, care rămâne un model. Prin PNRR, România a avut un fond de finanţare european de peste 1 mld. euro pentru dezvoltarea a circa 600 de centre de aport voluntar şi hub-uri pentru colectarea tuturor deşeurilor. Nu cred că avem mai mult de cinci, s-au pierdut bani“, a spus Valentin Negoiţă.
El a fost prezent în cadrul emisiunii de business ZF Live. Valentin Negoiţă adaugă că s-au depus peste 500 de cereri, unele fiind refuzate, iar celelalte au înregistrat întârzieri din varii motive, conform datelor menţionate de Valentin Ioniţă.
„Problema a fost în continuare de birocraţie locală sau de a porni aceste centre care vor fi administrate de primăriile locale (...) Spiritul antreprenorial probabil a lipsit în mare măsură pentru că unii s-au temut probabil să se înscrie la aceste CAV-uri din teama de a nu pierde eventual bani, chiar dacă resursele lor ar veni din vânzarea de deşeuri din aceste centre de colectare, cum se întâmplă şi în alte ţări. Deci e un business“, a adăugat Valentin Negoiţă.
De altfel, pe platforma cu proiecte PNRR dezvoltată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se arată că proiecte de centre de aport voluntar sunt finalizate din punct de vedere tehnic la
Cluj-Napoca, Craiova, Dumbrăviţa (judeţul Timiş), iar aproape de finalizare erau cele din comuna Negrileşti (judeţul Galaţi), Borleşti (judeţul Neamţ), Băile Tuşnad (judeţul Harghita) sau din comuna Cojocna (judeţul Cluj). În cazul a peste 200 de astfel de centre progresul tehnic este de peste 95%, conform platformei citate. În total, România ar fi trebuit să deschidă cu fonduri din PNRR peste 550 de centre de colectare, dar din cauza întârzierilor pe lista proiectelor care vor primi bani sunt sub 300.
Valentin Ioniţă spune că ECOTIC colectează toate tipurile de deşeuri electrice şi electronice, în principal prin retail, pentru că din lipsa de centre de municipale de colectare, retailul pentru organizaţie reprezintă peste 35% din volume. Restul volumelor fiind preluate de la colectori autorizaţi şi respectiv reciclatori.
„Am avut prima licenţă din România. Gestionarea deşeurilor electrice şi electronice a fost o provocare extrem de importantă, pornind de la autorităţile locale şi ajungând la piaţă pentru că în acel moment erau puţini reciclatori. Totul a trebuit contactat, contractat şi pornit încet spre a face viabilă această gestionare deşeuri electrice şi electronice“, a punctat Valentin Negoiţă. El adaugă că ECOTIC a ajuns la 500.000 de tone de deşeuri gestionate în total în aceşti 20 de ani de activitate.
„În ultimii ani, piaţa a evoluat de la circa 160.000 de tone în urmă cu trei ani la peste 200.000 de tone în 2025, care reprezintă spre 60% din ce se pune în piaţă. Acum 20 de ani erau 4.000 de tone pe piaţă. Noi avem acum o cotă de circa 30% din piaţa de colectare“. El adaugă că ţinta de colectare la nivel european a electronicelor şi electrocasnicelor este de 65% din echipamentele puse pe piaţă, iar România este în partea de sus a clasamentului.
