România se confruntă de mai mulţi ani cu dezechilibre economice majore, generate nu doar de deficitele bugetare, ci mai ales de deficitul comercial în creştere. Deşi intrările de valută în economie par, la prima vedere, consistente, ele provin în mare parte din surse temporare sau externe, precum fondurile europene, investiţiile în titluri de stat sau banii trimişi de românii din diaspora. Lipsa unei baze solide de export face ca economia să devină vulnerabilă în faţa şocurilor externe, iar politicile economice să nu aibă un punct real de sprijin.
„Orice tip de subvenţie orientată spre export este binevenită şi asta trebuie să fie cheia. Până la urmă, noi avem deficitul bugetar, dar avem problema mai mare de atâta, deficitul comercial, şi avem o falsificare a situaţiei privind intrările de valută în ţară, în sensul că intrările noastre din valută sunt bani europeni, PNRR şi alţii, şi din titluri de stat, la care se adaugă şi remitenţele românilor care lucrează în străinătate”, a explicat un expert economic.
Acesta atrage atenţia că aceste surse nu sunt legate direct de activitatea productivă şi nu pot susţine, pe termen lung, echilibrul financiar al ţării. Astfel, subvenţiile pentru exporturi şi stimularea producţiei destinate pieţelor externe ar trebui să devină o prioritate strategică, oferind economiei româneşti o sursă reală şi sustenabilă de valută. Numai printr-o astfel de abordare se poate reduce presiunea asupra cursului valutar şi se poate construi un echilibru economic durabil.
„Asta nu au nimic în legătură cu exportul şi atunci nu există în momentul de faţă politici şi nu se pot face politici inclusiv prin cursul valutar pentru a transmite impulsul de normalitate în economie. Domnule, dacă n-am export, nu creez valută, n-am de unde rambursa valută”, a adăugat acesta.
