ZF Live

Tensiune la maximum pe piaţa farma: Marii producători internaţionali de medicamente, care fac afaceri de sute de milioane de euro în România, retrag mii de medicamente şi vaccinuri de pe piaţă pentru că nu le convine preţul

Autor: Cristina Bellu

28.02.2017, 00:08 11392

Marii producători de medicamente au no­­­ti­ficat Agenţia Naţională a Medi­ca­­mentului cu re­tragerea a 1.200 de me­dicamente de pe piaţă din cele 6.000 pentru că nu le convine preţul la care decontează  Guvernul României medicamen­tele.

În joc este o piaţă de 6,6 miliarde de euro pe an, su­ma pe care o cheltuie statul român pentru decon­ta­rea parţială sau totală a medicamentelor.

Guvernul crede că este rezonabil ca în România preţul medicamentelor să fie cel mai mic din 12 ţări din Europa, conform cu salariul şi PIB per capita, dar marii producători nu mai aduc sau aduc mai puţine medicamente pentru că nu le convine preţul. Unii, precum GSK din Marea Britanie, nu mai aduc nici vaccinuri pentru copii pentru că nu le convine preţul.

Mecanismul prin care se stabileşte preţul medi­ca­mentelor în România reprezintă un factor principal în existenţa crizei de medicamente de pe piaţa locală, a spus ieri la ZF Live Robert Popescu, director general al companiei de distribuţie de medicamente AD Pharma.

„Lipsa multor medicamente de pe piaţa din România este o realitate de necontestat. Este adevă­rat că şi exportul paralel reprezintă un factor care influenţează lipsa anumitor medicamente din piaţă, dar problema este mult mai adâncă.Ea are la bază mecanismul prin care se stabileşte preţul medicamentului. Noi vrem ca pentru fiecare produs din piaţă să avem cel mai mic preţ. Ne uităm la 12 ţări din Europa care au cele mai ieftine produse şi alegem cel mai mic preţ“, spune Robert Popescu.

În opinia acestuia, fiind vorba despre o piaţă în care statul este principalul plătitor pentru toţi jucătorii, acest lucru nu este ceva anormal. „În toate ţările europene preţul de comercializare a medicamentelor este reglementat de către stat.“

În Europa, cele mai multe ţări decid în legătură cu preţul medicamentului după o analiză în funcţie de veniturile pe care le au de la sistemele de asigurări, numărul de pacienţi, dar şi pe baza unui trend istoric al preţului medicamentului.

„La noi lucrurile sunt mai simple. Ne uităm la ceea ce fac cei din Europa, mai precis la cele 12 ţări care sunt considerate referinţă pentru noi, şi, prin lege, începând din 2009, preţul fiecărui medicament în parte ar trebui să aibă cel mai scăzut preţ din grupul analizat. Este o decizie a Ministerului Sănătăţii (MS). Este la latitudinea exclusivă a autorită­ţilor nostre cu ce preţuri vrem să comercializăm medicamentele.“

Pentru fiecare medicament din piaţă, dar şi pentru toate medicamentele care există în România, în fiecare an producătorii trebuie să întocmească un dosar de preţ care trebuie să cuprindă în esenţă preţurile din cele 12 ţări.

„În momentul în care un producător consideră că preţul pe care îl are aprobat este prea scăzut şi, din diverse motive, acel preţ nu se justifică economic pentru ei atunci, producătorul respectiv va notifica Agenţia  Naţională a Medica­mentului (ANM) că a decis să retragă medicamentul de pe piaţa locală.“

Decizia referitoare la cel mai mic preţ trebuia să se aplice din 2009, dar a fost întârziată până la 1 iulie 2015.

„Nu putem să afirmăm că ne aflăm într-o situaţie de criză de medicamente mai gravă decât eram acum 3-6 luni. Problema este de când există această criză şi cât de mult riscă să se adâncească. Măsura de reducere a preţului cu 35% la medicamentele care ies de sub protecţia patentului nu s-a întâmplat încă. Dacă acum spunem că avem o criză a medicamentelor din cauza reducerii de 35%, este o aberaţie, dar putem avea potenţial pentru o criză acută din cauza acestei reduceri atunci când va intra în vigoare“, precizează Robert Popescu.

Directorul AD Pharma este de părere că există o criză a medicamentelor din perioada în care preţul medicamen­telor a scăzut la preţul minim european.

„În perioada iunie 2014 – martie 2016, ANM a primit un număr de 1.534 de notificări de retragere de produse, 90% dintre acestea fiind retrase din cauza argumentelor comerciale. Din aceste produse 313 erau originale şi  nu aveau alternative pe formula comercială respectivă.“

Dacă la începutul lui 2015 numărul medicamentelor înregistrate în România depăşea 6.000, acum un sfert dintre medicamente au fost retrase oficial de producători, iar din martie 2016 până acum mai există încă 380 de medica­mente pentru care s-a notificat că sunt retrase de pe piaţă.

„Statul român, datorită legii clawback din 2011, cheltuieşte aceeaşi sumă cu decontările de medicamente. Este vorba de 6,60 mld. lei pe an. Diferenţa până la consumul real de medicamente este plătită prin taxa clawback de către producătorii de medicamente. Cu alte cuvinte, statul român a redus preţul medicamentelor, în medie, cu 17%. Cu toate acesta, statul nu a făcut nicio economie. Aici este partea tristă pentru pacienţi şi pentru cei care activează în această industrie.“

Referitor la exportul paralel de medica­mente, Robert Popescu  preci­zează  că nu există cifre oficiale, dar cel mai probabil este vorba despre o piaţă care se ridică la 300-400 de milioane de euro.

„Exportul paralel nu poate fi interzis în mod legal, pentru că este reglementat de tratatul UE, dar poate fi interzis pe termen limitat, cu motivaţie. Dacă statul prin autoritatea lui îşi face lecţiile şi identifică probleme datorate exportului de medicamente, ele trebuie sancţionate. Acum trei ani de zile, ANM făcea o analiză a felului în care exporturile de medicamente afectează pacienţii din România şi a luat măsura interdicţiei temporare a exportului pentru produsele pe care considera că exportul le afec­tează. Astfel, în perioada 2014-2015 ANM a dat 50 de interdicţii.“

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei medicamentelor în 2016, Popescu apre­ciază că aceasta a scăzut ca valoare cu aproximativ 7% faţă de anul anterior şi cu aproximativ 4% ca unitate. „Pentru majoritatea jucătorilor din piaţă busi­nessul a scăzut ca valoare.“

Referitor la preţul produselor care intenţionează să scadă cu 35%, directorul  AD Pharma apreciază că din cele aproximativ 400 de produse care vor fi afectate de acestă reducere de preţ, aproximativ jumătate vor dispare de pe piaţă.

„Toată reducerea viitoare de preţ care va afecta probabil cele mai utilizate medicamente din România, va avea repercursiuni asupra pacienţilor, fără însă ca statul să facă vreo economie. Dacă nu se va revizui din temelie sistemul de stabilire a preţului medicamentului, sistemul de stabilire a adaosului de distribuţie şi de farmacii, nu vom vedea decât o accentuare a crizei“, a concluzionat Robert Popescu.

 
 

Război între firmele de medicamente şi statul român. Pacienţii aşteaptă armistiţiul

Aproximativ 380 de medicamente au avut probleme de discontinuitate temporară sau permanentă de punere pe piaţă începând cu luna iunie a anului trecut, potrivit notificărilor deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă de pe site-ul Administraţiei Naţionale a Medicamentului. „Criza se adânceşte din ce în ce mai mult. Au început să dispară dintre medicamentele originale, care nu au alternativă pe piaţa românească. Nu poţi să pui pacientul pe drumuri, să ia toate medicamentele dintr-o farmacie şi pentru unul dintre medicamente să alerge pe la nu ştiu câte farmacii din toate lanţurile“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Farmaciştii spun că pe de-o parte pierd pacienţii care rămân la farmaciile unde găsesc un anumit medicament, iar pe de altă parte nu pot realiza misiunea de a asigura un serviciu public. „Este o problemă destul de veche, este şi problema exportului paralel, faptul că multe medicamente nu ajung în farmacii. Fiecare producător vrea să-şi protejeze marja de profit. Din păcate, modul de structurare a activităţii farmaceutice este unul comercial. Dacă ar exista un alt mod de calculare a adaosurilor comerciale, lucrurile ar sta altfel. (...) Deocamdată noi suntem dependenţi de jocul comercial al pieţei”, a spus Paul Negoiţă, farmacist şi managerul Iris Pharm, un lanţ de 50 de farmacii din Buzău. Vasile Barbu spune că a expus problema autorităţilor şi a cerut promisiuni clare pentru o anumită perioadă de timp pentru ca pacienţii să ştie cum să se poată descurca, însă nu a primit asigurări de la instituţiile statului. „Din informaţiile furnizate de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în perioada ianuarie 2015 – martie 2016 a fost înregistrat un număr de 1.175 de notificări de necomercializare din partea deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă/reprezentanţi, motivele invocate fiind în principal de natură comercială”, potrivit biroului de presă al Ministerului Sănătăţii la solicitarea ZF. Pentru 274 dintre aceste notificări de necomercializare, medicamentele respective sunt singurele autorizate pentru denumirile comune internaţionale sub care sunt puse în piaţă, mai arată răspunsul ministerului de resort, iar afecţiunile acoperite de acestea sunt cele din domeniul neurologic, oncologic, bolilor cardiovasculare şi infecţioaselor. Aceste arii terapeutice sunt indicate şi de către Vasile Barbu, care adaugă că şi farmaciile cu circuit închis din cadrul spitalelor au probleme cu medicamentele în ceea ce priveşte secţiile de terapie intensivă.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor susţine că în cazul pacienţilor cu hepatită, lipsa medicamentelor într-o anume periodă de timp face diferenţa între viaţă şi moarte.  „De la ultima terapie de anul trecut până acum deja avem pacienţi cu F4 (cel mai avansat grad al fibrozei hepatice – n. red.) ciroză. Pentru o parte dintre pacienţi boala a evoluat şi avem iarăşi un număr destul de important de pacienţi, din discuţiile cu medicii, circa 1.500 de pacienţi în această categorie, pe care, dacă nu le dăm rapid tratament, îi pierdem sau rămân cu sechele pentru că un ficat în ciroză este deja un ficat care nu se mai reface uşor. Dacă persoana are 50-60 de ani, este o mare problemă”, a mai spus Vasile Barbu.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: Au început să dispară dintre medicamentele originale, care nu au alternativă pe piaţa românească

 

Soluţia Ministerului Sănătăţii: O altă hotărâre de Guvern

Ministerul Sănătăţii arată că motivele invocate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sunt „de natură comercială”, deşi în textul din legea sănătăţii se vorbeşte despre obligativitatea „protecţiei şi sănătăţii publice”. ,,În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii analizează situaţia în vederea elaborării unei noi Hotărâri de Guvern pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România care să răspundă nevoilor pacienţilor”, potrivit Ministerului.

 

„Încercaţi în Budapesta”

Până la o soluţie din partea autorităţilor, pacienţii sunt îndreptaţi către ţările vecine precum Bulgaria sau Ungaria, acolo unde, paradoxal, găsesc medicamentele care lipsesc din România. Pe forumurile de discuţie pe care pacienţii încearcă să se descurce în mod individual, fără să mai aştepte ajutor din partea statului, aceştia sunt sfătuiţi de către alte persoane care au trecut prin situaţii similar sau chiar de către medici să meargă peste hotare pentru a achiziţiona un medicament. O altă soluţie găsită de pacienţi este aceea de a-şi face stocuri dintr-un anumit medicament care nu se mai găseşte în toate farmaciile, iar, pentru cazurile disperate, să împartă din aceste provizii celor care au nevoie de ele. „În orice criză apar şi îmbogăţiţii de război. Există pacienţi în zona Ardeal care sunt trimişi să ia medicamente din Austria şi Ungaria. Şi să se ducă să ia de acolo medicamentele au nevoie de reţetă şi medicii le dau reţete chiar în engleză unii dintre ei. Alţii se duc în Bulgaria, cu toate că şi acolo încep să apară crize la unele de medicamente”, a spus Vasile Barbu. Georgiana Mihalache

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO