„Fiecare oraş din România are la dispoziţie un proiect regional prin care poate să acceseze finanţări nerambursabile pentru infrastructura şcolară. Aceste fonduri permit înfiinţarea de noi sisteme educaţionale sau chiar extinderea altora“, a spus Adina Rada în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Ea a mai explicat cât de importantă este crearea unei infrastructuri care să utilizeze spaţiu pentru toate meseriile de care economia are nevoie, cu aceleaşi săli de instruire, pe modelul unui campus care să acopere cât mai multe domenii din ramura învăţământului profesional. „Suntem o echipă care documentăm un astfel de proiect. Ne bazăm pe majoritatea cifrelor pe care le avem din învăţământul preuniversitar, universitar şi cele legate de persoanele majore inactive. Noi gândim o infrastructură pe tot ceea ce înseamnă învăţământ vocaţional, de la şcolile profesionale la practica studenţilor, activităţi în care pot fi implicate companiile“, a spus Adina Rada. Puţini sunt cei care decid să investească în sistemul educaţional din România, şi nu din cauza lipsei de fonduri europene, ci pentru că nu există iniţiativă.
Bani există, fie că este vorba de bugetele locale sau naţionale, însă numărul celor care vor să înceapă o astfel de investiţie este foarte redus.
„Eu cred foarte mult în acţiune şi cred că este important să facem ceva. Predicăm cu toţii că avem nevoie de educaţie, că avem nevoie de şcoli profesionale, că nu avem destule rezultate în mediul academic, ideea este să facem ceva în acest sens. Finanţări sunt destule, avem fonduri nerambursabile, dar şi fonduri alocate de la bugetele locale. Bineînţeles, nu mai vorbim de cele guvernamentale, asta dacă se doreşte. Universităţile pot şi ele să-şi extindă zona de campus prin aceste fonduri“.
Există multiple modalităţi pentru sporirea accesării acestor fonduri, o modalitate ar constitui-o un parteneriat între mediul economic şi cel universitar.
„Nu poţi să dezvolţi meserii decât cu cei care practică o astfel de muncă“, a mai explicat Adina Rada.
Există deja proiecte la nivel naţional prin care să se reducă rata şomajului pe diverse sectoare din România. Producţia textilă şi pielărie, domeniul electronicii, acestea sunt doar două dintre serviciile care ar putea contribui la reducerea şomajului din diferite zone.
„Pot să încept cu un exemplu în ceea ce priveşte fondurile România-Ungaria, există o axă care se numeşte 8B de reducere a şomajului, aria eligibilă a acestor proiecte este Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş. Ceea ce poţi să faci în cadrul acestui apel este să instruieşti oameni şi să construieşti o anumită infrastructură. Viziunea mea despre un astfel de proiect este o structură integrată care să formeze resurse umane specializate în automotive, de exemplu, oameni care să lucreze în industria textilă şi pielărie, pentru că avem un istoric bogat în cifre în zona asta“.
