După o perioadă în care frecvenţa atragerii fondurilor europene a fost extrem de redusă, cauzată pe de-o parte de o tranziţie îndelungată şi de altă parte de faptul că măsurile de finanţare privind fondurile europene nu au fost pregătite din timp, lucrurile au început să se mişte din nou, astfel că pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 România ar putea atrage fonduri de 20 mld. euro, este de părere Alexandra Marcu, consultant pe fonduri europene în cadrul Projects Development Consultants. Dar companiile private nu se mai grăbesc să aplice pentru a primi fonduri.
„La finele lui 2015 şi începutul lui 2016 s-au închis proiectele pe fonduri europene şi o perioadă de timp ne-am aflat un pic în suspensie. Din cauza unei tranziţii îndelungate şi a faptului că măsurile de finanţare privind fondurile europene nu au fost pregătite din timp, au apărut sincope în frecvenţa atragerii de fonduri. Acum, lucrurile au început să se mişte. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 sunt alocate fonduri de 30 mld. euro, din care România ar putea să atragă în jur de 20 mld. euro.”, spune Alexandra Marcu.
Aceasta menţionează că în sectorul agricol accesul la finanţările europene a fost dat mai devreme, iar acum a început şi restul finanţărilor. „Proiectele au început să se depună de anul trecut, iar de anul acesta a intrat în linie dreaptă evaluarea acestora. Au fost atribuite contractele de evaluări, majoritatea autorităţilor contractante lucrează cu expertiză externalizată.“
Cu o experienţă de peste zece ani în consultanţa pe fonduri europene, Projects Development Consultants a reuşit să atragă prin proiectele pe care le-a consiliat finanţări de aproximativ 1 mld. de euro.
„Am lucrat atât cu autorităţi publice, cât şi cu companii din sectorul privat, dar cea mai mare sumă vine din proiectele cu statul, în urma câştigării licitaţiilor la care am participat. Când ne referim la lucrul cu statul este vorba de proiecte mai mari de portofoliu, dar şi proiectele cu beneficiarii privaţi sunt la fel de importante pentru noi“, menţionează Alexandra Marcu.
Ea precizează că aspectele cele mai dificile atunci când este vorba despre atragerea de fonduri europene se referă la volumul mare de documentaţie care trebuie pregătit pentru depunerea proiectului şi la resursa umană insuficientă de la autoritatea contractantă sau care nu este pregătită corespunzător pentru proiectul respectiv.
Consultantul în fonduri europene spune că cel mai mare proiect ca valoare, la care a contribuit până acum, a fost cel care vizează protecţia împotriva inundaţiilor pe râul Dâmboviţa, Lacul Morii. Valoarea de investiţii s-a ridicat la 120 mil. euro. „Din păcate, acest proiect era planificat să se depună pe perioada 2007-2013 cu finalizare în 2015, dar au existat mulţi factori care au încetinit realizarea lui. „
Comisionul perceput pentru realizarea unui proiect variază în funcţie de valoarea investiţiei şi de serviciile pe care consultanţii trebuie să le presteze în cadrul proiectului.
Alexandra Marcu este de părere că pentru a creşte eficienţa atragerii de fonduri europene este necesar ca protocoalele care există cu băncile să fie făcute foarte ferm.
„Acum, desi există protocoale, ceva nu merge. Când te duci la bancă, chiar dacă ai un contract de finanţare, banca îţi cere să ai profitabilitate. Problema la fonduri este că dacă eşti profitabil nu ai acces la ele, dar banca cere acest lucru. Este o mare discrepanţă. „
Chiar dacă oricine poate beneficia de fonduri europene este indicat să existe şi o altă sursă de finanţare.
„În cazul beneficiarilor privaţi, dacă vorbim despre un proiect care se împarte în cinci tranşe de finanţare, este bine ca două dintre ele să poată fi finaţate din surse proprii, ca să nu stagnezi.“, spune consultantul.
Turismul şi agricultura reprezintă două dintre sectoarele menţionate de Alexandra Marcu în care ar fi indicat să se atragă fonduri europene.
„Turismul este o direcţie bună de aprofundat. Dacă ministerul turismului s-ar implica mai mult, cred că am reuşi să atragem mai mulţi turişti străini în ţară. În momentul de faţă sunt societăţi care finanţează campanii de turism. În agricultură aş intra pe finanţări de ferme vegetale şi zootehnie. Am putea să producem multe dintre lucrurile pe care le importăm. „, concluzionează Alexandra Marcu.
