ZF Live

Video ZF Live. Ciprian Dascălu, economist-şef al ING: Mizăm în 2016 pe o creştere economică de 4,2%; dobânda la BNR va rămâne neschimbată

Autor: Cristina Bellu

12.02.2016, 00:05 1101

Dobânda-cheie va rămâne la 1,75% pe parcursul anului, dar există riscul ca BNR să o coboare la 1,5% dacă în martie BCE va reduce din nou dobânda.

„Anul acesta preconizăm o creştere economică de 4,2%. În ansamblu situaţia este balansată, există creştere economică, consumul merge bine, probabil că investiţiile vor mai încetini“, a spus Ciprian Dascălu, economist-şef al ING, la emisiunea ZF Live.

Acesta argumentează predicţia de creştere economică: România beneficiază în primul rând de o încredere destul de puternică a consumatorului, salariile cresc cu două cifre, au avut loc reduceri de taxe, iar creditul a devenit ieftin şi facil.

„Practic, vedem cum creşterea creditului de consum se apropie ca ritm de perioada de boom economic. Aşa cum arată profilul de dobânzi şi venitul disponibil al consumatorului, previziunile sunt să vedem o continuare a ritmului cu două cifre.“

Datele estimate pentru 2015 arată o creştere de 1% pentru T4/2015 faţă de T3/2015, Ă4,2% pentru T4/2015 faţă de T4/2014 şi o creştere de 3,9% pentru 2015 comparativ cu 2014.

„Riscul pentru prognoza noastră este să ne surprindă mai degrabă în sus, pentru că, dacă ne uităm la datele cu frecvenţă ridicată, vânzările cu amănuntul au crescut cu două cifre.“

Referindu-se la dobânda-cheie, economistul-şef precizează că aceasta va rămâne constantă (1,75% - n.red.) pe parcursul anului.

„Scenariul nostru de bază este rata de dobândă de politică constantă. Totuşi, dacă în martie BCE va reduce din nou dobânda, s-ar putea să accelereze injecţia de lichiditate din piaţă. În momentul de faţă, aşteptările tind să fie de 0,4%, dacă vor acţiona şi mai mult şi această decizie va fi aplicată şi de băncile centrale din regiune, există riscul ca BNR să ducă dobânda la 1,5%.“

În opinia economistului, absorbţia lichidităţii din piaţă se va produce în timp. Depozitele overnight ale companiilor au crescut în decembrie cu 21%, adică cu peste 10 mld. euro, aproximativ 1,5% din PIB. „Teoretic, aceşti bani vor lucra pentru economie în T1, T2 şi probabil că vor împinge uşor creşterea economică“, spune Ciprian Dascălu.

În contextul unui surplus de lichiditate, chiar şi cu o execuţie bugetară de genul celei de anul trecut, când surplusul de lichiditate a existat pe tot parcursul anului, acesta vede evoluţia Robor-ului legată mai degrabă de facilitatea de depozit. „Dacă ne uităm la prognoza de inflaţie, am vedea că ciclul de întărire a politicii monetare este să pornească cu o creştere a acestei facilităţi de depozit spre sfârşitul acestui an.

Robor-ul depinzând destul de mult de această rată de dobândă, riscurile sunt să meargă în sus. Estimăm că va ajunge la 1% spre sfârşitul anului. Uşor pe termen mediu, pentru anul viitor, ar trebui să vedem Robor-ul la nivelul ratei dobânzii de politică monetară.“

Economistul-şef al ING precizează că inflaţia de bază, care este determinată de cererea internă, reprezintă principalul factor de creştere în cazul inflaţiei.

„Cererea internă este de 2,7%. Dacă ne uităm la indicele armonizat vom vedea că măsura de la taxe constante este de 2,3%, acum. Dacă din acest indice eliminăm preţurile volatile de la petrol şi alimente, procentul real este de 2,4%. Aceasta este inflaţia de bază din România, care reflectă cererea internă. Excluzând efectul taxelor, inflaţia este în teritoriu pozitiv.“

 
 
 
 
ZF Live