Ce se întâmplă cu viitoarele investiţii în turism
„În vara anului acesta, printr-o hotărâre de guvern am aprobat un master plan de investiţii în turism. Master-planul este elaborat împreună cu administraţia publică locală, care a venit cu proiecte, astfel încât să dezvoltăm activitatea de turism din România. Stăm foarte bine în ceea ce priveşte partea de obiective turistice şi culturale, dar României îi lipseşte partea de agrement.”
O parte din master-plan se referă la varianta de transfer de la bugetul central către bugetul local, de unde administraţia publică locală îşi implementează respectivul proiect printr-o achiziţie publică. Construcţia proiectului se va face printr-o companie privată.
Principalele proiecte de interes naţional sunt domeniul schiabil de la Bâlea-Lac, cu o dimensiune de aproximativ 150 de km, urmat de Portul Diamant de la graniţa municipiului Constanţa cu staţiunea Mamaia şi portul de agrement de la Sulina. Acestea pot fi implementate şi vor putea fi bugetate după ce administraţia publică locală va da documentaţia tehnico-economică.
Pe zona de interes local există 143 de proiecte diverse.
„Avem într-adevăr o creştere pe prima jumătate a anului 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de aproximativ 12%, în ceea ce priveşte numărul de turişti pe teritoriul României. Creşterea de 12% este reprezentată de turişti străini. Acum depinde ce înseamnă turistul din alte ţări şi cum îl luăm în evidenţă în România. Sunt anumite ţări care îşi declară în datele statistice toate intrările şi toate ieşirile vamale, că este navală, aeriană, rutieră, iau tot ce le intră în ţară şi îi raportează pe toţi drept turişti. Şi în privinţa turiştilor există anumiţi indicatori, pentru că turistul poate sta o seară, două, trei şi acolo trebuie să ştii ce iei în calcul. Noi avem deja introdus în proiectul de lege al turismului sistemul informatic de evidenţă a activităţii de turism în România, unde avem modulele speciale pentru Ministerul Turismului şi Institutul Naţional de Statistică, deoarece pe noi ne interesează nu doar turiştii străini, ci şi turiştii români.”
În programul de guvernare, la capitolul de turism este prevăzut Centrul Naţional de Pregătire Profesională, proiect ce va fi demarat începând cu acest an, cel târziu de la începutul anului 2018. În Bucureşti va fi primul centru, iar ulterior se vor deschide centre şi în judeţele Prahova şi Braşov.
„Prin noua lege a turismului (aflată în stadiu de proiect – n. red.) am definit activitatea de turism din România, spre exemplu, complexul economic sau complexul balnear. Se regăsesc absolut toate definiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de turism din România. Avem partea de obligaţii pentru administraţia publică centrală, cea care este responsabilă pentru tot ce înseamnă domeniul turismului, pentru administraţia publică locală, şi o serie de obligaţii pentru turist. Obligaţiile turistului vor fi cu privire la respectarea instituţiilor statului cum ar fi zona de salvamar, zona de salvamont, pentru că trebuie să ţină cont de mesajele pe care unităţile de salvare le transmit către aceştia.”
În Parlamentul României se află spre aprobare Ordonanţa de Urgenţă 26/2017, care prevede modificarea Ordonanţei 107/1999, cu privire la garantarea pachetelor turistice.
Proiectul de lege va crea un sistem de garantare gestionat de către satul român în care vom avea garantarea pachetelor turistice în cazul companiilor care intră în insolvenţă. Tot aici se va găsi şi fondul de repatriere în cazul în care o agenţie intră în dificultate şi nu îşi achită serviciile turistice către partenerul de afară. Va exista şi un sistem de garantare gestionat de statul român care va intra în vigoare cu data de 1 ianuarie 2018.
„Momentan OUG 26/2017 se află în Parlament la Comisia de Industrie de unde va veni un raport final, iar în două-trei săptămâni se va da votul final. Acesta va cuprinde şi un Fond de Garantare finanţat de turoperatori şi gestionat de Fondul Naţional de Garanare al IMM-urilor, de către statul român”.
„Anul trecut am schimbat o parte din legislaţie. Am schimbat tipul de impozitare în ceea ce priveşte activitatea de turism din România, iar aici vorbim de impozitul specific. Am redus şi partea de TVA şi cred că din acest punct de vedere am creat inclusiv un climat foarte bun pentru dezvoltarea de afaceri în domeniul turismului. La ora actuală, după cum ştiţi, pe microîntreprinderi, începând de miercuri, până la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei pe modificarea Codului fiscal, impozitul specific era de 1% din cifra de afaceri, dacă avea cifra de afaceri până în 500.000 de euro. Contribuţia la bugetul statului, din punctul de vedere al activităţii turistice, a crescut. Impozitul specific se termină şi nu mai poate să evazioneze, pentru că indiferent ce declară cel care are o cifră de afaceri peste cea de microîntreprindere, el plăteşte o taxă fixă în funcţie de numărul locurilor de cazare sau în funcţie de suprafaţa utilă comercială, dacă vorbim de restaurante, baruri sau cafenele.
„Am trecut în proiectul de lege şi dreptul de preemţiune al celor care deţin unităţi de cazare pentru a intra în administrarea plajelor. Avem implicit un procent de 10% în proiectul legii turismului în care cei ce sunt operatori economici şi deţin plaje, vor fi obligaţi să o lase liberă pentru cei care nu doresc să stea pe şezlonguri”.
Anul acesta au fost realizate cel puţin 15 vizite de informare cu jurnalişti şi bloggeri de specialitate, în plus s-au desfăşurat info-tripuri cu mai mult de 40 de ambasadori. Bucureştiul a devenit unul dintre cele mai importante oraşe din Europa în partea de city break, a spus ministrul.
Pentru dezvoltarea turismului viticol au fost organizate două evenimente cu o asociaţie de vinuri şi cu diferiţi producători. „Unul dintre cele două proiecte a avut loc la Madrid. Prin acest proiecte urmărim să îi atragem pe cei care au crame şi cazare, şi să îi introducem în circuitele turismului. La anul avem şi centenarul, iar de la jumătatea anului viitor avem pregătirea pentru preluarea preşedenţiei Consiliului European. Prin ambasadori am deschis şi porţile către Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, birourile de promovare vor fi reînfiinţate anul viitor, cu statut diplomatic, cu mandat de 4 ani şi în colaborare cu MAE. Acestea se vor afla sub umbrela ambasadorilor. Ne dorim ca procentul care reprezintă turismul din PIB-ul României să ajungă cel puţin între 5% şi 7%, faţă de 1,5% cât este acum. Dar asta se poate face după aproximativ 4 ani”, explică Mircea Titus Dobre.
