ZF Live

ZF Live. Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA: Productivitatea angajaţilor creşte mai mult decât salariile oferite în competiţia pentru atragerea de salariaţi. „Cred că va fi un proces de convergenţă către salariul din Uniunea Europeană, salariul mediu. Această creştere de salariu se va traduce şi în creşteri de preţuri“

Autor: Ramona Cornea

05.07.2021, 00:06 1097

Productivitatea angajaţilor creşte mai mult decât salariile oferite în competiţia pentru atragerea de salariaţi, crede Adrian Codîrlaşu, vice­preşedintele Asociaţiei CFA Society.

„La cum cresc PIB-ul şi consumul, cred că productivitatea angajaţilor creşte mai mult decât partea de competiţie pentru atragerea de salariaţi. Eu cred că va fi un proces de convergenţă către salariul din Uniunea Europeană, salariul mediu. Această creştere de salariu se va traduce şi în creşteri de preţuri, deci va fi convergenţă atât pe salarii, cât şi pe preţuri. Vor creşte în tandem, ceea ce înseamnă că pentru companii va fi sustenabilă menţinerea acestui ritm de creştere. Ceea ce va accelera convergenţa, mai ales pe slujbele ce presupun educaţie, este partea de remote working“, a declarat Adrian Codîrlaşu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Mai mult, spune el, vedem cum Europa iese din această criză cauzată de pandemia de COVID-19 şi va căuta salariaţi, iar un mod de a îi atra­ge este prin remote working, care va crea o anumită presiune pe piaţa locală.  Sondajul lunar CFA Macroe­conomic Confidence Index din mai arată că indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, va ajunge la 1,97% în următoarele 12 luni. Nivelul ROBOR după care ar trebui să fim îngrijoraţi este de 5%, deci este loc de creştere a dobânzii ROBOR, crede Codîrlaşu.

„Vedem că salariile cresc substanţial, aproape 12% ultima cifră versus inflaţia de 3,75%, deci vedem o putere de cumpărare în creştere, ceea ce înseamnă că o majorare de dobândă este sustenabilă“, a spus el.

De asemenea, analiştii financiari de la CFA văd o creştere economică de 6,1% în 2021 şi o reducere a deficitului bugetar până la 6,4% din PIB.

„Sondajul arată o încredere puternică în economie, vedem că a atins maximul de după această criză cauzată de COVID-19. De asemenea, indicatorul nostru este la maximul ultimilor cinci ani. Acest lucru este corelat şi cu prognoza de creştere a PIB de peste 6% în acest an. Această creştere vine în condiţiile în care la începutul anului sondajul arăta o creştere economică de circa 3,5%“, a explicat preşedintele CFA.

Mai mult, analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,0183 lei/euro în următoarele 12 luni.

„În privinţa cursului, dacă ne uităm la ultimii cinci ani vedem un trend de depreciere a leului, depreciere graduală, undeva la 2 – 2,5 puncte procentuale. Trebuie să ne uităm şi la deficitul de cont curent, care creşte substanţial, şi-a accelerat creşterea în acest an“, a adăugat Adrian Codîrlaşu.

Analistul financiar nu crede că va fi o modificare a ratei de dobândă la următoarea şedinţă de politică monetară a BNR. „Acum cred că este mai importantă dobânda la lei decât cursul de schimb. În general, atunci când capitalul circulă liber, o bancă centrală nu poate controla în acelaşi timp şi dobân­da, şi cursul de schimb. Prin urmare, mai degrabă ar fi de ţinut dobânda la lei joasă, având în vedere că şi creditul este acum preponderent în lei şi ar încuraja creşterea economică. Pe de altă parte, asta va însemna o presiune de depreciere a leului. Practic, acum între curs şi dobânda la lei cred că este mai importantă dobânda la lei“, a detaliat el.

Temerile preşedintelui CFA legate de economia locală vin din evoluţia pandemiei: „Vedem deja că atât în Israel, cât şi în Marea Britanie revin restricţiile pentru că a venit acea nouă variantă a virusului. Aici văd un risc, să nu fim nevoiţi să impunem restricţii din nou, mai ales în condiţiile în care vaccinarea în România nu a progresat la fel de rapid ca în celelalte ţări din UE. O majorare a dobânzii a FED ar afecta ţările emergente, însă ultima declaraţie a preşedintelui FED este că până în 2023 nu vor fi majorări de rată de dobândă“, a explicat Adrian Codîrlaşu.

Despre o eventuală recesiune în România, el nu crede că poate apărea mai devreme de cinci ani.

„Abia am început ciclul de creştere, deci o recesiune ar putea veni peste cel puţin cinci ani de zile, nu o văd în orizontul apropiat, ceea ce înseamnă că este timp pentru a ajusta dezechilibrele“, a concluzionat Codîrlaşu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO