♦ România are deja 5 proiecte-concept pentru combustibilul viitorului ♦ Hidroelectrica, Liberty Steel Galaţi, Chimcomplex Borzeşti, Romaero şi OMV Petrom alături de Romgaz sunt companiile care sunt implicate în acest moment în dezvoltarea unor proiecte pe hidrogen, vedeta tranziţiei energetice.
Dar în timp ce majoritatea sunt la faza de concept, în alte state, cum este cazul Spaniei de exemplu, investiţiile concrete deja au început. Timpul încă nu este pierdut, spune Alexandru Floriştean, manager intelligence la Hydrogen Europe, cea mai puternică organizaţie europeană din sector, care reprezintă interesele a peste 260 de companii din domeniul hidrogenului
„Atingerea neutralităţii din punct de vedere climatic nu este posibilă fără a utiliza hidrogenul ca vector de energie, iar din ce în ce mai mult devine clar pentru toată lumea, pentru toate guvernele la nivel mondial, că nu putem continua să ardem combustibili fosili fără să capturam dioxid de carbon. Devine clar că trebuie să ne schimbăm sistemele energetice către un sistem bazat pe electricitate şi pe hidrogen. Aceşti doi vectori energetici, fiecare fără emisii de dioxid de carbon, vor domina sistemul energetic neutru din punct de vedere climatic“, a spus Floriştean în cadrul emisiunii ZF Live.
În timp ce unele state deja au deschis şantiere pentru proiectele pe hidrogen, printre cele mai avansate fiind Olanda şi Spania, România abia la anul ar putea avea o strategie pentru acest domeniu, văzut, la momentul actual, ca vedeta incontestabilă a tranziţiei energetice.
Care sunt proiectele României pe hidrogen?
Pe plan local, au apărut câteva proiecte, dar ele sunt la stadiul de concept. Astfel, Hidroelectrica este implicată alături de austriecii de la Verbund într-un proiect regional de hidrogen, Green Hydrogen @ Blue Danube. Datele de la Hydrogen Europe arată că România ar putea atrage pe termen mediu-lung investiţii de 775 mil. euro în unităţi de electroliză cu o capacitate de circa 1.500 MW. Această capacitate ar urma să fie implementată local în cadrul proiectului din care face parte Hidroelectrica.
Ştefan Vuza, preşedintele companiei chimice Chimcomplex, care a preluat în 2018 activele bune ale Oltchim, aflat în proprietatea statului, spunea recent că scopul său este ca România să devină unul din hub-urile de hidrogen ale Europei, dar mai ales, ca acesta să fie primul combinat chimic cu amprenta de CO2 zero.
Mai departe, Centrul Român pentru Energie (CRE), Liberty Steel, producător de oţel din care face parte şi Liberty Galaţi, fostul Sidex, MTAG Elveţia, companie care oferă soluţii inginereşti pentru industria oţelului, ICSI (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice) Râmnicu Vâlcea şi Adrem, companie de servicii în energie, au semnat recent un memorandum de înţelegere privind dezvoltarea unui proiect de cercetare-dezvoltare-inovare de integrare a hidrogenului şi înlocuire a combustibililor fosili în procesul de fabricaţie industrială.
Atât pentru industria chimică, cât şi pentru siderurgie, hidrogenul este folosit în procesul de producţie, iar noile reglementări ale UE, incluse în megapachetul legislativ Fit for 55, prevăd ca jumătate din hidrogenul folosit la nivel industrial să fie din surse verzi. Industria de rafinare este la rândul ei o mare consumatoare de hidrogen, astfel că şi ea se va supune acestei obligaţii. Pe plan local, funcţionează trei rafinării, Petrobrazi-OMV Petrom, Petromidia-Rompetrol Rafinare şi Petrotel Lukoil.
„Chiar mai ştiu câteva proiecte dezvoltate de Romgaz şi OMV Petrom în Dobrogea, şi un proiect, după părerea mea absolut excelent, un concept al celor de la Romaero, care vor să integreze un avion pentru transportul intern cu hidrogen, alături de staţii de încărcare de hidoregen în aeroporturi şi pentru parcuri de autobuze şi de maşini. Problema este că toate proiectele pe care le monitorizăm în România sunt la nivel de concepte.”
Care sunt cărţile României?
La nivel european, Florişteanu spune că în acest moment Hydrogen Europe monitorizează circa 180 de proiecte pe hidrogen, valoarea investiţiilor fiind preconizată să ajungă la 470 de miliarde de euro la nivelul anului 2050.
„Vreau să fiu optimist şi să spun că aceste câteva luni în plus pe care le au alte state în dezvoltarea strategiilor faţă de România se pot recupera şi nu vor face o mare diferenţă pe termen lung. Foarte mult contează ce va face România în următorul an. Atunci vom afla dacă dacă într-adevăr suntem printre ţările din valul doi sau dacă vom rămâne în urmă irecuperabil.”
Floriştean sublinază că cel mai important activ al României pentru hidrogen este capacitatea de producţie de energie regenerabilă.
„Odată ce am produs acest hidrogen din energie regenerabilă, ieftin, competitiv intră în discuţie imensa reţea de transmisie şi distribuţie pe gaz, un activ extrem de puternic pentru România, nu doar la nivel regional, ci la nivel european. Mai departe, în România avem prezente toate aplicaţiile de consum de hidrogen unde putem valorifica această energie. Avem rafinării unde poate fi valorificat, în producţia de oţel, în industria chimică, în special în producţia de amoniac şi îngrăşăminte. În industria de transport, în special transportul greu, în transport maritim, aviaţie civilă. Cu acest active, nu avem nicio scuză să nu mergem mai departe.”
Cum se face strategia?
Mai departe, hidrogenul beneficiază acum de susţinerea deplină a UE, după publicarea pachetului Fit for 55, măsurile care transpun în legislaţie obiectivele Green Deal.
„Este un gamechanger pentru hidrogen pachetul Fit for 55. Combustibili fosili, precum petrolul, produsele rafinate, gazul natural vor fi extraordinar de taxate, dar hidrogenul regenerabil va fi scutit. Este un pachet legislativ care schimbă total modul de organizare a sistemului energetic, va avea un impact aproape în toate aspectele vieţii personale şi economice.”
Dincolo de finanţarea europeană, tocmai legislaţia va duce bani din surse multiple, inclusiv bancare în zona de hidrogen. De altfel, recent, Banca Europeană de Investiţii a semnat un acord cu Hydrogen Europe în scopul identificării proiectelor care ar putea fi sprijinite financiar de Bancă.
„Vorbim de investiţii de sute de miliarde de euro.”
