♦ Când guvernul face deficit bugetar, banii automat se duc în consum şi investiţii. Este nevoie însă şi de producţie internă ca acest impuls – care în 2024 va fi 25 mld. euro, adică 7% din PIB-ul de 350 mld. euro – să meargă în creşterea economică locală. Altfel, infuzia de bani se duce direct în importuri, adică în producţia internă a altor ţări.
„Nu înseamnă un lucru foarte bun, pentru că dacă dăm un asemenea impuls fiscal în economie de peste şapte puncte de PIB şi obţinem doar 1% creştere cu banii, arată o utilizare a banilor extrem de deficitară. Mai e suficient să ne mai uităm şi la contul curent, care probabil va fi tot în jur de 7% deficit. Deci practic ce am făcut? Ne-am împrumutat ca să importăm“, a spus Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, la emisiunea de business ZF Live.
Practic, guvernul va face un deficit bugetar de 7-8% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă circa 25 mld. euro. În mod normal, în vremuri de criză, guvernele cheltuiesc mai mult, creează deficit bugetar, pentru a putea susţine economia şi locurile de muncă şi pentru a atenua şocul economic. Aşa a fost şi în pandemie, când deficitul bugetar a ajuns la 100 mld. lei, adică 20 mld. euro. În 2024, însă, în ciuda faptului că deficitul va fi, aşa cum arată toate datele, cel mai mare din istorie, economia a crescut numai cu 0,7% în prima jumătate din 2024, adică aproape o stagnare economică. Dacă se ia în considerare şi o marjă de eroare, economia ar putea să fie chiar pe minus.
„Impulsul în economie este de 25 de miliarde de euro. Şi aceşti 25 de miliarde îi dăm pe bunuri şi servicii cumpărate din exterior, de către stat, populaţie şi business. Deci noi dăm un impuls în economie de 25 mld. euro, dar reuşim să creştem doar cu 0,7%“, mai spune Adrian Codirlaşu.
Cauza este veche, dar netratată: lipsa producţiei interne, mai ales a produselor cu valoare adăugată mare şi lipsa lanţurilor de valoare, de prelucrare a materiei prime. PIB-ul în definitiv, conform definiţiei de manual, este 90% valoare adăugată brută, adică valoarea care se aşază peste materia primă folosită la fabricaţie. Or, România, de exemplu, exportă minereu de cupru şi importă ţevi sau un exemplu mai cunoscut, exportă grâu şi importă aluat congelat.
În consecinţă, fără producţie internă care poate acoperi un astfel de impuls, creşterile de salarii, pensii, chiar investiţiile merg în mare parte în importuri şi alimentează economiile altor state. De exemplu, la jumătatea lui 2024, contul curent al României, adică diferenţa dintre câtă valută iese din ţară şi câtă intră, înregistra un deficit de 12 mld. euro, cu 30% mai mare decât cele 9 mld. euro înregistrate în aceeaşi perioadă din anul precedent.
România are, an de an, deficit comercial la bunuri, adică exportă mai puţin decât importă. Deficitul acesta se vede şi în PIB, unde exportul net este negativ şi trage în jos economia.
Cum se poate rezolva, însă, această situaţie şi să crească producţia internă? Adrian Codirlaşu este de părere că e nevoie ca guvernul să eficientizeze cheltuielile. Cu banii economisiţi, poate lăsa mai mulţi bani în economie, nu ar mai avea nevoie să crească taxe şi astfel ar susţine investiţiile.
„Cum se poate rezolva: fiind ponderaţi în a cheltui bani publici, lăsând mai mulţi bani economiei. Dacă faci deficit, te împrumuţi. Ce înseamnă că ne împrumutăm? Înseamnă dobânzi mai mari pentru întreaga economie şi înseamnă că guvernul ia nişte bani pe care poate i-ar fi luat o companie privată de la bancă“, a mai spus el.
Ce a mai zis Adrian Codirlaşu la ZF Live:
Am avut o perioadă cu dobânzi foarte ridicate. S-a văzut această perioadă şi în scăderea numărului de tranzacţii pe piaţa imobiliară. Deci interes mai mic de a cumpăra locuinţe de aici, automat replierea dezvoltatorilor, în sensul de a reduce investiţiile în asemenea ansambluri rezidenţiale.
Cred că va porni natural începând de anul viitor, pentru că vom avea dobânzi mult mai mici şi automat capacitate mult mai mare de împrumut a populaţiei să ia un credit ipotecar.
Industria a fost şi ea în scădere, undeva la -2% pe primele şase luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Însă pe partea de energie scăderea este de peste -6%. Ratăm oportunităţi importante de a investi. Pe partea de energie nici nu e nevoie să mergem în regiune, e suficient la noi să investim în energie pentru a deveni mai independenţi.
Inteligenţa artificială probabil în viitor va face marea parte a activităţii din IT. Bineînţeles, va fi nevoie în continuare de specialişti, însă nu de atât de mulţi. Şi vedem că marile companii de tehnologie, de exemplu Google pentru prima oară în istoria sa, a făcut concedieri. Deci se întâmplă lucrul acesta la nivel global şi automat ne-a afectat şi pe noi şi a afectat această componentă de servicii IT.
S-ar putea interveni pentru creşterea economică. Un exemplu, tot cu tax credit pe partea de investiţii în energie.
Pe partea de energie, majoritatea companiilor sunt de stat şi e simplu de luat decizia: ne investim profitul pe care îl obţinem în a creşte capacitatea de producţie, însă practic înseamnă că guvernul va renunţa la nişte dividende.
