♦ „Dacă simulăm o reducere a deficitului bugetar la 3%, ajungem la concluzia că deficitul de cont curent ar scădea doar marginal, rămânând structural la un nivel de aproximativ 4-4,5% din PIB.”
Ieşirile nete de bani din România, adică deficitul comercial inclus în contul curent, nu sunt acoperite de intrări de investiţii străine directe în România, ceea ce pune presiune pe leu să se deprecieze în raport cu alte valute, în special euro. De asemenea, deficitul de cont curent, care a fost de 12 mld. euro la jumătatea anului, creşte mai accelerat şi ar urma să fie de 8% din PIB la finalul anului, conform prognozei lui Ciprian Dascălu, economist-şef la BCR.
„În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, am avut o surpriză neplăcută. Ne-am revizuit prognoza pentru acest deficit la 8,1% din PIB, faţă de 6,9% din PIB cât anticipam iniţial, deşi există o uşoară îmbunătăţire faţă de anul trecut. Fluxurile care contribuie la acest deficit nu sunt acoperite decât parţial de investiţii străine directe, ceea ce înseamnă că, pe termen mediu, raportul dintre cerere şi ofertă ar putea să conducă la o depreciere a cursului de schimb”, a spus Dascălu la ZF Live.
Deficitul de cont curent, practic câţi bani au ieşit net din România, a fost de 12 mld. euro la şase luni din an, cauzat în cea mai mare parte de deficitul comercial la bunuri: România importă mult mai mult decât exportă. La servicii, România are excedent comercial, majoritar datorită exportului de IT şi transporturi. Pe de altă parte, la categoria turism, România înregistrează deficit: românii cheltuiesc mult mai mult pe vacanţe în străinătate decât cheltuiesc toţi turiştii străini pe vacanţe în România. Toate aceste elemente fac ca din România să iasă cu 12 mld. euro mai mulţi bani decât să intre. Ca orice deficit, trebuie însă finanţat, altfel moneda naţională scade direct proporţional cu deficitul de cont curent.
Cea mai bună variantă de finanţare a deficitului este prin investiţii străine directe, adică, practic, bani care intră în ţară şi la rândul lor produc valoare adăugată, adică PIB. Doar că investiţiile străine directe au fost de numai 3,2 mld. euro în primele şase luni din 2024, la un deficit extern de 12 mld. euro. Este drept însă că o bună parte din acest deficit a fost finanţat şi cu remiterile lucrătorilor români în străinătate, care au trimis în ţară probabil spre 4 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2024, în condiţiile în care în 2023 au trimis, în tot anul, 6,5 mld. euro, conform celor mai noi date ale BNR. Problema cu deficitul comercial este că este una structurală, care ţine practic de osatura exporturilor şi importurilor ţării. El spune că da, deficitul bugetar alimentează importurile şi deci deficitul extern, dar şi dacă deficitul bugetar ajunge la 3% din PIB, deficitul de cont curent ar fi tot peste 4% din PIB.
„Problemele negative rămân aceleaşi. De foarte mulţi ani ne confruntăm cu deficitele gemene – deficitul comercial, care este inclus în deficitul de cont curent. Dacă ne uităm la regiune, suntem singura ţară cu un deficit de cont curent şi unul destul de mare, care nu provine doar din deficitul bugetar. Chiar dacă simulăm o reducere a deficitului bugetar la 3%, ajungem la concluzia că deficitul de cont curent ar scădea doar marginal, rămânând structural la un nivel de aproximativ 4-4,5% din PIB.”
Creşterea consumului din România a fost înghiţită de importuri şi nu a ajutat economia
► Creşterea consumului din România, de altfel robustă în prima parte din 2024, a fost înghiţită de importuri şi nu a ajutat economia, a spus Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR România, la emisiunea de Business ZF Live. El a explicat care sunt prognozele pentru finalul anului în ceea ce priveşte economia României şi pe ce se bazează aceste prognoze.
BNR va mai scădea de două ori dobânda-cheie în 2024. ROBOR ajunge la 5% pe final de an
► Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, spune că BNR va mai scădea de două ori dobânda-cheie în 2024, pe fondul scăderii inflaţiei. În aceste condiţii, şi ROBOR va scădea spre nivelul facilităţii de depozite, cu un procent sub dobânda-cheie a BNR.
Cursul de schimb va fi stabil
► Cursul valutar va fi stabil, a spus Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, la ZF Live. El a explicat că, după ce inflaţia se va stabiliza mai jos, Banca Naţională va lăsa mai liber cursul de schimb să se deprecieze cu diferenţa de inflaţie faţă de zona euro.
► „Probabil vom asista la o stabilitate în continuare, iar pe măsură ce tendinţa dezinflaţionistă va fi confirmată anul viitor, este posibil să vedem o revenire la politica de a permite o uşoară depreciere nominală a cursului, în linie cu diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro.”
ROBOR şi dobânda BNR:
► În ceea ce priveşte inflaţia, datele pentru luna august au fost în linie cu aşteptările noastre, arătând o decelerare la 5,1% de la 5,4%. Vedem o continuare a tendinţei descendente, cu o proiecţie de 4% până la finalul acestui an şi de 3,7% până la finalul anului viitor.
► Ne aşteptăm ca, la următoarele şedinţe din acest an, să asistăm la câte o reducere de 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, în octombrie anticipăm o reducere la 6,25%, iar în 8 noiembrie, la 6%. Desigur, dobânda relevantă, în contextul excesului de lichiditate din piaţă, este facilitatea de depozit, care este la un nivel mai scăzut. Preconizăm că facilitatea de depozit va ajunge la 5% până la finalul anului.
► Nu anticipăm o dispariţie a surplusului de lichiditate din piaţa interbancară. În consecinţă, ne aşteptăm ca ratele ROBOR la trei luni să rămână foarte apropiate de rata facilităţii de depozit.
