♦ Nivelul record al investiţiilor publice de anul viitor este alimentat de concretizarea proiectelor realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).♦ Provocarea majoră pentru România nu va fi însă să gestioneze anul cu investiţii record, ci să pregătească terenul pentru perioada de după ♦ După 2026, economia va resimţi un şoc inevitabil - dispariţia acestui val de finanţare europeană -, iar în absenţa lui, sarcina creşterii economice se mută pe umerii sectorului privat, care însă are nevoie de predictibilitate, resurse şi mai ales de stabilitate geopolitică pentru a face investiţii.
România se pregăteşte pentru un an 2026 marcat de un nivel record al investiţiilor publice, care vor ajunge la aproximativ 8% din PIB, afirmă Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi academician, un vârf alimentat în principal de finalizarea proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Într-un context global fragil, cu tensiuni geopolitice crescute şi o economie mondială aflată mai degrabă într-o fază de restrângere decât de expansiune, aceste investiţii ar putea fi principalul motor de creştere al economiei româneşti.
„România va avea investiţii publice record în 2026 întrucât se termină perioada de concretizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Suntem forţaţi să folosim cât mai mult din banii europeni şi investiţiile publice sunt cele care trag economia. Aceste investiţii publice, în jur de 8% din PIB în 2026, sunt un fel de one-off pentru România. Ele vor atinge un pisc în 2026. Dacă aceste investiţii publice, ca forţă de mişcare a economiei, vor contrabalansa impulsul negativ al diminuării deficitului bugetar, vom putea să avem o cifră mai bună în 2026 decât anul acesta în ceea ce priveşte creşterea economică“, a spus Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi academician, în timpul emisiunii online de business ZF Live.
