♦ Clujul rămâne un etalon pentru întreaga ţară, întrucât are un mix foarte bun între calitate, prosperitate şi vibraţie ♦ Spre 40% din populaţia Clujului este reprezentată de elevi şi studenţi, iar acest lucru are un impact enorm asupra vibraţiei oraşului ♦ Oraşele în care se vede foarte multă efervescenţă sunt Bistriţa, care a urcat trei locuri în clasament, Suceava, Iaşi, care are potenţialul de a deveni noul Cluj, Craiova sau Buzău.
Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş sunt oraşele care ocupă primele zece poziţii în clasamentul oraşelor vizionare City Index, ediţia 2025, un top care înglobează elemente esenţiale ale fiecărui oraş în parte, precum calitate, prosperitate şi vibraţie.
„Suntem la a doua ediţie a acestui clasament. Vorbim de 51 de indicatori incluşi în aceste trei capitole - calitate, prosperitate şi vibraţie. Scopul nostru este să descoperim punctele tari şi vulnerabilităţile oraşelor, care pot duce la multe decizii în lanţ, fie că vorbim de administraţie, mediul de afaceri sau cetăţeni. Principiul de lucru al acestor clasamente este raportat la populaţie sau la suprafaţă. Nu comparăm cifre absolute. De aceea putem vedea un oraş mic, ca Alba Iulia, care este în top zece“, a spus Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare, la emisiunea ZF Live.
Topul scoate la iveală oraşe care au căderi neaşteptate, precum şi oraşe care reprezintă suprize plăcute, întrucât au avut evoluţii foarte bune. Brăila este un oraş cu atuuri mari, dar care rămân nevalorificate. La polul opus, oraşele în care se vede foarte multă efervescenţă sunt Bistriţa, care a urcat trei locuri în clasament, Suceava, Iaşi, care are potenţialul de a deveni noul Cluj, Craiova sau Buzău. Clujul rămâne un etalon pentru întreaga ţară, întrucât are un mix foarte bun între calitate, prosperitate şi vibraţie, după cum spune Tătaru. Bucureştiul stă foarte bine la zona de prosperitate, dar nu stă la fel de bine şi la capitolul calitatea vieţii.
„La capitolul vibraţie, Clujul este pe primul loc. Spre 40% din populaţia Clujului este reprezentată de elevi şi studenţi, iar acest lucru are un impact enorm asupra vibraţiei oraşului. Iaşiul este de asemenea unul dintre oraşele care stă foarte bine la capitolul vibraţie, fiind un alt centru universitar mare al ţării“, explică el.
Lucrurile pe care le vedem acum, subliniază preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare, nu reprezintă rezultatul a ceva ce s-a întâmplat în ultimii doi, trei sau cinci ani, ci rezultatul unei viziuni construite cu peste un deceniu în urmă.
„Dacă ai facultăţi bune, vin apoi şi studenţi, şi investitori. Asta s-a întâmplat la Cluj – s-a ales înţelept, s-a mizat pe educaţie“, a mai punctat el.
Bucureştiul este cel mai mare magnet al României, afirmă Felix Tătaru, dar mai sunt în ţară alte 7-8 astfel de oraşe. Proximitatea oraşelor magnet face ca oraşele care sunt în zona magneţilor să devină „victime“.
Un astfel de exemplu este Alexandria. Însă, oraşul aflat relativ aproape de Bucureşti s-a dovedit a fi unul cu cele mai multe culburi sportive raportat la populaţie.
„Vorbim de organizaţii care au puncte la campionatele naţionale. Acum, Alexandria este pe locul doi la acest capitol. Educaţia, sportul şi cultura sunt direcţiile de dezvoltare pentru oraşele mici şi medii“, a mai adăugat el.
Topul oraşelor vizionare se împarte în mai multe categorii. Dacă ne raportăm doar la calitatea vieţii, primele zece poziţii ale topului sunt ocupate de Cluj, Sibiu, Bucureşti, Braşov, Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Timişoara, Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea.
Fiecare dintre aceste oraşe vine cu atuuri specifice care le clasează pe primele poziţii. Spre exemplu, mai spune Felix Tătaru, Târgu Jiu are în proximitate parcuri naturale, naţionale şi monumente, iar anul trecut era pe locul şapte la calitatea educaţiei gimnaziale şi liceale.
Raportat la capitolul vibraţie, topul primelor zece oraşe arată astfel: Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Constanţa, Târgu Mureş, Timişoara, Iaşi, Oradea şi Suceava.
Felix Tătaru este de părere că dezvoltarea materială a ţării – de la infrastructură până la accesul la servicii – nu este suficientă pentru a crea o viaţă cu adevărat împlinită pentru locuitori. Deşi „avem drumuri, avem lucruri la care acum câteva decenii doar visam“, spune el, calitatea vieţii depinde şi de factori mai greu de măsurat, precum nivelul de încredere în oameni şi în autorităţi – capitole la care România stă „destul de prost“, afirmă el.
Chiar dacă nivelul de trai s-a apropiat de cel al altor ţări europene, există două zone esenţiale unde România rămâne vulnerabilă: sănătatea şi educaţia. Tătaru subliniază că, în loc să construiască ceva nou, România a preferat timp de ani de zile să repare ce nu merge, ceea ce limitează progresul.
„Cei mai importanţi oameni care influenţează viaţa cetăţii sunt cei din comunitate. Primarul nu poate schimba singur un oraş. Veştile bune sunt că primarii oraşelor învaţă unii de la alţii, trec de barierele partidelor politice şi implementează modele care au funcţionat în alte oraşe“, a mai adăugat el.
