Principalele presiuni pentru România în momentul de faţă sunt creşterile de preţ la energie, inflaţia şi scumpirile în lanţ. @ Sunt posibile două scenarii cu privire la acest război şi anume acela în care conflictul se întinde pe termen lung sau acela în care se stabileşte că va fi o chestiune de scurtă durată, care se tranşează din pricina sancţiunilor. @ Este necesar să treacă circa zece zile pentru a se stabili în ce scenariu se află situaţia conflictului.
Florin Pogonaru, preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine că războiul declanşat de Putin împotriva Ucrainei nu va afecta, cel puţin pe termen scurt, economia României, datorită independenţei pe care o are deja faţă de Rusia şi relaţiilor economice slab dezvoltate cu Ucraina.
El se teme, mai degrabă, de creşterile de preţ la energie, de inflaţie şi de scumpirile în lanţ. Mai mult, acesta spune că vede o ruptură între sectoarele subvenţionate din bani europeni şi PNRR şi sectoarele clasice ale economiei.
„Primele reacţii în business sunt de incertitudine, nu de panică. Suntem într-un cadru general bun, un cadru în care pentru anume sectoare de economie şi, în primul rând, pentru economia verde vor intra bani masivi prin PNRR. Acest conflict dintre Rusia şi Ucraina va muşca din creşterea economică a României, dar nu foarte tare, datorită independenţei pe care o avem deja de Rusia şi, din păcate, din pricina unor relaţii foarte slab dezvoltate economic cu Ucraina. Pe termen scurt, nu văd impact asupra economiei româneşti. Presiunea, la noi, va fi dată de scumpiri. Mă tem de creşterile de preţ la energie, de inflaţie şi de aceste scumpiri în lanţ. Văd o relativă stabilitate a cursului valutar şi o ruptură între sectoarele care sunt subvenţionate din bani europeni şi PNRR (economia verde, bioplastic), care vor creşte şi sectoarele clasice, care se vor lupta şi vor avea producţie în continuare”, a spus Florin Pogonaru, preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
Pe de altă parte, mai spune el, nu trebuie să fim catastrofişti. La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu sunt retrageri de capital, nu sunt aşteptate nici intrări de capital în perioada următoare, dar se pregătesc în continuare listări.
Preşedintele AOAR afirmă că sunt posibile două scenarii cu privire la acest război şi anume acela în care conflictul se întinde pe termen lung sau acela în care se stabileşte că va fi o chestiune de scurtă durată, care se tranşează din pricina sancţiunilor.
Pogonaru subliniază că este necesar să treacă o perioadă de aproximativ zece zile pentru a se stabili în ce scenariu se încadrează conflictul dintre Rusia şi Ucraina, însă românii nu au motiv să se îngrijoreze, nici din punct de vedere psihologic, nici în ceea ce priveşte economia.
„Nu am crezut că se va ajunge la război, am negat vehement. Eu cred în protecţia pe care o oferă NATO, cred că este imposibil să fim afectaţi. Ca român, sigur, eşti îngrijorat, dar cheia este să ne păstrăm echilibrul psihic, chiar dacă e foarte greu după pandemie, când toţi suntem consumaţi de stres.”
Ceea ce contează pentru România, din perspectiva acestuia, este faptul că are afaceri cu marii producători de cereale din Europa. El precizează că şi-ar îndrepta atenţia, în primul rând, în cadrul acestui război, la ce se întâmplă cu infrastructura de export a cerealelor.
Dat fiind că Ucraina şi Rusia au materii prime de bază pentru producţia îngrăşămintelor chimice, mai adaugă el, este important ce se va întâmpla din cauza crizei îngrăşămintelor chimice, acestea fiind efecte pe termen mediu şi lung, nu efecte imediate.
Pe de altă parte, susţine Florin Pogonaru, nu se ştie niciodată ce se întâmplă cu o populaţie care vede spectrul scumpirilor deasupra capului şi care, în acelaşi timp, este într-o oarecare nevroză pe care i-a dat-o pandemia.
„Nu ne putem aştepta la reacţii foarte normale din partea populaţiei Ucrainei, României sau Rusiei care, după doi ani de pandemie, nu ştim cât mai este dispusă să suporte şi alte tensiuni”, a mai spus acesta.
Acest conflict generează inflaţie, deci, dobânzi crescute, afirmă el, însă România şi-a orientat businessul spre economia verde, iar accesul la finanţări în acest domeniu este în mod clar subvenţionat şi mai uşor.
Astfel, preşedintele AOAR este sigur că va exista o împingere a afacerilor tot mai mult spre îndeplinirea criteriilor de ESG, obţinerea de finanţări verzi sau emisiunea de bonduri verzi. „Asta va însemna finanţare subvenţionată şi ieftină într-o lume în care dobânzile cresc.”
Pentru el, realizarea PNRR-ului şi finanţarea din intermediul lui sunt aspecte mult mai importante decât evoluţia dobânzilor în perioada următoare, astfel că e nevoie de o concentrare masivă pe accesul la bani europeni şi pe realizarea reformelor solicitate.
Florin Pogonaru mai spune că România ar putea fi o piaţă pentru forţa de muncă din Ucraina, în contextul în care ucrainenii se refugiază în ţară. El consideră că România are datoria de a înlesni posibilitatea de angajare a acestora.
Totodată, menţionează acesta, AOAR va ieşi cu o politică publică de măsuri pe care guvernul trebuie să le ia pentru uşurarea angajării refugiaţilor ucraineni în România.
„Nu este o chestiune cinică pentru mediul de afaceri, este răspunsul pentru aceste familii pe care le inviţi în România şi vrei ca oamenii aceia să trăiască normal.”
Totodată, preşedintele AOAR crede că inclusiv pentru perioadele următoare, ar trebui ca România să aibă o politică activă în domeniul economic cu Ucraina, cu atât mai mult cu cât în momentul de faţă nu există vreo politică de export, ceea ce este foarte dureros, întrucât este o piaţă care se află la graniţă cu România.
