♦ Aceastea sunt şi primele investiţii necesare pentru integrarea Republicii Moldova în paradigma occidentală, spune Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova ♦ Republica Moldova a organizat ieri, pe lângă alegerile prezidenţiale, un referendum crucial pentru aderarea ţării Uniunea Europeană, un vis până mai acum câţiva ani.
Republica Moldova era, până nu demult, ultima staţie a Uniunii Sovietice: „Toate liniile veneau de la Est şi noi, mult timp, am stat cu faţa într-acolo. Acum ne-am întors cu spatele spre Est şi cu faţa spre Vest. Conexiunile sunt investiţiile majore care trebuie făcute ca să avem succes. A doua investiţie majoră este în educaţie şi sănătate”, a spus, la ZF Live fostul premier moldovean Ion Sturza, în ajunul unui referendum crucial privind aderarea ţării la UE.
Moldova este o ţară mică (2,5 mil. locuitori) şi săracă, nu că România ar fi bogată (venitul pe cap de locuitor al R. Moldova este la o treime faţă de cel din România). PIB-ul Republicii este de 2,5 ori mai mic decât al regiunii româneşti nord-est, cu care se învecinează. PIB-ul judeţului Iaşi înseamnă 73% din întreg PIB-ul R. Moldova (12 mld. dolari, în 2023, Iaşiul şi 16,5 mld. dolari R. Moldova). Totuşi, această ţară a fost, de la debutul războiului ruso-ucrainean, teatrul unui conflict altfel. Se luptă pentru R. Moldova UE, pe de o parte, şi Rusia, pe de alta. UE sprijinind deschis Moldova (ultima vizită la Chişinău a Ursulei von der Leyen, şefa executivului european, a venit şi cu o ofertă de bani: 1,8 mld. euro, un plan de creştere economică pentru Moldova, la care se vor adăuga fondurile de preaderare). Pe de altă parte, Rusia a fost acuzată că mituieşte alegătorii ca să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană la referendumul organizat ieri.
