♦ Ordonanţa de urgenţă 155/2024, care transpune în România directiva europeană NIS2, introduce răspunderea organelor de conducere ale companiilor şi sancţiuni care pot ajunge la un procent din cifra de afaceri şi până la 10 milioane de euro ♦ Răspunderea nu este automată pentru fiecare incident, ci se analizează de la caz la caz şi vizează lipsa totală de implicare sau reaua-voinţă a conducerii.
Cea mai importantă schimbare adusă de noua legislaţie de securitate cibernetică nu este una tehnică, ci ţine de responsabilitate: în companiile mari şi mijlocii din sectoarele considerate critice - de la energie şi sănătate până la producţie şi utilităţi - directorii generali şi financiari devin direct răspunzători de incidentele cibernetice, iar amenzile pot ajunge la un procent din cifra de afaceri de până la 10 milioane de euro. Cadrul a fost stabilit prin Ordonanţa de urgenţă 155/2024, care transpune directiva europeană NIS2 şi a fost adoptat de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) la 31 decembrie 2024.
„Ce mai aduce nou legislaţia de securitate cibernetică este răspunderea foarte mare. Vorbim de un procent din cifra de afaceri, (de o sumă de) până la 10 milioane de euro şi vorbim de răspunderea organelor de conducere“, a declarat Irina Macovei, avocat, Head of Intellectual Property and Technology la Casa de Avocatură DLA Piper România, în cadrul emisiunii ZF Live.
Întrebată cum se poziţionează România în privinţa implementării noului cadru de reglementare privind securitatea cibernetică, dar şi a conformării la nivelul companiilor, Irina Macovei a făcut o distincţie: pe planul legislaţiei, ţara a fost printre primele din Uniunea Europeană. „Dacă ne uităm la legislaţie, cred că am fost pregătiţi un pic mai repede decât alte state din Uniunea Europeană“, a spus ea. Decalajul rămâne însă la nivelul companiilor mai mici sau cu amprentă locală, mai ales pe zona de conformitate, nu neapărat pe cea tehnică. Răspunsul anticipat al unui director general - că el nu se pricepe şi că tot ce poate face este să aloce bani - nu îl scoate din ecuaţie. Întrebată de ce ar trebui să răspundă personal conducerea companiei, Irina Macovei a rezumat logica reglementării: „Pentru că eu sunt cel care alocă fondurile.“
