♦ Un aspect pozitiv al pieţei energiei din acest moment este cel legat de schema CFD (contracte pentru diferenţă), un mecanism prin care investitorul licitează un anume preţ per MWh, care urmează să îi fie garantat de autorităţile române prin Fondul de Modernizare ♦ Acest mecanism va aduce o referinţă de preţ pe termen lung în piaţa energiei.
Ţintele şi obiectivele asumate de statul român sau banii nu lipsesc nicidecum din piaţa energiei din România, însă pentru ca toate proiectele şi planurile anunţate să se materializeze şi să funcţioneze este nevoie de o aliniere a strategiilor şi a planului de dezvoltare a reţelei.
„Avem o sfântă treime în piaţa de energie regenerabilă: strategia energetică a României pentru 2050, un plan naţional integrat de energie şi climă pentru 2030 şi al treilea pilon ar trebui să fie planul de dezvoltare a reţelei. Astăzi, acestea trei nu se aliniază şi ne vom clătina. Reţeaua nu ia în calcul că sunt atât de multe proiecte de energie regenerabilă şi că avem nevoie de stocare. Dacă toate acestea nu sunt aliniate, nu putem merge înainte. Ministerul Energiei este cel care trebuie să asigure această aliniere“, a spus Andrei Manea, director executiv la RPIA, în timpul emisiunii ZF Live.
În piaţă, mai adaugă el, sunt bani foarte mulţi care vin, în cea mai mare parte, din fonduri europene, până acum fiind vorba de peste 1 mld. euro pentru Transelectrica şi operatorii de reţea. Însă, deocamdată, afirmă acesta, nu se vede efectul acestor bani în piaţă.
Criza dublă – sanitară şi energetică – a dat peste cap piaţa de energie, consideră directorul executiv al RPIA, însă partea bună e că UE şi-a dat seama că trebuie să accelereze acest ritm de integrare a surselor de energie regenerabilă.
Astfel, afirmă el, au apărut ţintele ambiţioase pentru anul 2030 şi, totodată, au reapărut investitorii în energie regenerabilă în România.
„România arată foarte bine pentru investitori, care au un ciclu foarte bine cunoscut: dezvoltăm, finanţăm, construim şi operăm. Dezvoltarea merge foarte bine. Puţine dintre proiecte au fost construite, iar o parte încă sunt în construcţie. Dacă vorbim doar de fotovoltaic, vom ajunge la vreo 700-800 MW noi în perioada 2021-2024.“
Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA, sune că România este într-o etapă de tranziţie în piaţa de energie. Însă, crede el, e nevoie de o abordare integrată şi de o conlucrare interguvernamentală.
În această tranziţie, consideră vicepreşedinte RWEA, este nevoie şi de un mix de energie, pe care România îl are prin sursele sale - hidro, gaz, nuclear, eolian, fotovoltaic şi biomasă -, fiecare dintre ele cu diverse pârghii de dezvoltare şi creştere. Ceea ce lipseşte, în opinia lui, este o practică a contractării pe termen lung care nu există din cauza fluctuaţiilor şi a impredictibilităţii.
În acest moment, un aspect pozitiv pe care îl vede în piaţa de energie este cel legat schema CFD (contracte pentru diferenţă), un mecanism prin care investitorul licitează un anume preţ per MWh care urmează să îi fie garantat de către autorităţile române prin Fondul de Modernizare.
„Urmează o primă licitaţie, care este aşteptată de mai bine de doi ani de zile. (...) Acest mecanism va aduce o referinţă de preţ pe termen lung. România este o piaţă extrem de expusă la fluctuaţii. Schema CFD va fi ca o baliză, ca un element de reper pe termen lung“, a adăugat el.
În piaţa de energie, mai spune Liviu Gavrilă, se introduc gradual capacităţi noi, chiar dacă nu la nivelul celor care se scot. Faptul că vorbim de zeci de MWh pe an şi nu de sute, cum ar trebui, afirmă el, este îngrijorător.
„În continuare există o masă de proiecte care ar trebui să ne aducă un confort şi o speranţă că ne vom atinge nişte obiective, dar problema este că încet-încet toate converg către o dungă roşie. Dacă nu vom fi competitivi vom ajunge să plătim mai mult în final.“
La nivelul pieţei există nişte limitări atât în zona reţelei, cât şi în zona apetitului de a investi, mai adaugă acesta, însă cu cât infrastructura va fi mai bine pusă la punct, cu atât vor fi mai multe investiţii. La orizontul anului 2030, estimează el, necesarul de energie al României va fi de circa 70 TWh vs. 50 TWh cât este în prezent.
„Piaţa românească va putea să producă un preţ competitiv pentru că are ceva ce puţine ţări din regiune au: are capacitatea să îşi facă echilibrare prin hidro sau gaz, are suficiente resurse regenerabile şi un plan de nuclear. Trebuie să şi materializăm aceste planuri, pentru că deocamdată doar vorbim despre ele“, a concluzionat vicepreşedinte RWEA.
Asociaţiile Române pentru Energie Eoliană şi Fotovoltaică (RWEA & RPIA) organizează în 29 şi 30 octombrie la Bucureşti cel mai important eveniment al industriei energiei din surse regenerabile. Power Shift Summit beneficiază de susţinerea celor mai mari asociaţii de profil din Europa - WindEurope, SolarPower Europe - şi a partenerilor locali de marcă precum AmCham, Concordia, ACUE şi AFEER.
Summit-ul reuneşte lideri de top din Comisia Europeană, Parlamentul European şi Guvernul României, alături de mari jucători din sectorul privat, local şi regional. Participă, de asemenea, ambasadorii Statelor Unite ale Americii şi Marii Britanii la Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai celor mai mari organizaţii europene de business: BusinessEurope şi European Aluminium.
„România şi-a setat recent ţintele pentru energie regenerabilă până în 2030, ceea ce impune investiţii semnificative în tehnologie şi infrastructură, precum şi o colaborare între guvern şi sectorul privat pentru a se asigura o tranziţie coerentă, care să aducă beneficii pe întreg lanţul: producători, operatori de reţea, furnizori şi consumatori. E nevoie de politici care să atragă investiţii şi să stimuleze competitivitatea. Evenimentul nostru creează tocmai platforma necesară pentru a facilita dialogul şi colaborarea între sectoarele economice esenţiale”, declară Liviu Gavrilă, Vice Preşedinte RWEA.
Cele două zile de Summit găzduiesc paneluri, workshop-uri şi expoziţii. Discuţiile se vor concentra pe teme legate de dezvoltarea reţelelor, accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi competitivitatea la nivel european, noi iniţiative legate de centrele de date şi utilizarea inteligenţei artificiale, toate integrate în contextul tranziţiei către energia verde.