ZF Live

ZF Live. Lupta pentru mediu. Raluca Fişer, Green Revolution: Ţinta de 90% până în 2050 de decarbonizare a transportului este imposibil de atins dacă nu integrăm bicicleta şi mersul pe jos

Autor: Alexandra Matei

16.06.2021, 19:00 123

Anul trecut, oamenii au căutat alternativă de transport sigură, cu distanţare socială şi au folosit bicicleta ♦ Câteva măsuri care ar putea creşte numărul bicicliştilor sunt legarea şcolilor, a grădiniţelor şi a parcurilor prin piste de biciclete de zona în care oamenii locuiesc, dar şi limitarea traficului în zonele în care sunt multe şcoli şi grădiniţe.

Raluca Fişer, preşedinte al Green Revolution, spune că principala problemă cu care se confruntă România este lipsa viziunii şi a setării unui obiectiv clar în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii pentru mersul pe bicicletă şi creşterea numărului de biciclişti, problemă care s-a creat din cauza faptului că nu există o legislaţie foarte clară, nişte standarde şi o strategie de ţară.

Totodată, ea precizează că ţinta de 90% până în 2050 de decarbonizare a transportului este imposibil de atins dacă nu se integrează bicicleta şi mersul pe jos ca transport alternativ.

„Ceea ce cred că ar trebui să înţeleagă autoritatea locală este că acea ţintă de 90% până în 2050 de decarbonizare a transportului este inimaginabil şi imposibil de atins dacă nu integrăm bicicleta şi mersul pe jos şi dacă nu se îmbunătăţeşte infra­structura în acest sens. Se pot face lucruri rapid şi simplu, nu trebuie să reinventăm roata şi nici cum se construieşte infrastructura. Trebuie să ne inspirăm din modele europene. Lipsa viziunii, problema principală cu care ne confruntăm în România, există pentru că nu avem o legislaţie foarte clară, nişte standarde şi o strategie de ţară. Trebuie să existe o viziune pentru oraş şi un obiectiv. Dacă nu ai un obiectiv, este foarte greu să ştii încotro mergi“, a spus Raluca Fişer, preşedinte al Green Revolution, la emisiune online de business ZF Live.

Anul trecut, mai spune aceasta, benzile care au apărut ca proiecte pilot sau zonele de 30 km au încurajat mersul pe bicicletă. În plus, ea este de părere că sunt multe măsuri care se pot lua şi care, în primă fază, nu implică costuri reale sau modificări majore ale infrastructurii.

Spre comparaţie, preşedintele Green Revolution menţionează că Budapesta a reuşit să ajungă la un split modal de 10% pentru că şi-a setat acest obiectiv, exemplu pe care şi Capitala ar putea să-l urmeze.

În realitate însă, România nu este la nivelul la care ar trebui să fie în ceea ce priveşte infrastructura care ar trebui să permită mersul pe bicicletă în siguranţă, spune ea. Totuşi, premisele s-au mai schimbat în bine în acest sens, lucru la care au contribuit şi criza sanitară, dar şi modelul adoptat de alte ţări, după cum precizează aceasta.

„Acest lucru se datorează şi crizei sanitare pe care am avut-o, pentru că oamenii au căutat alte alternative de transport sigure, cu distanţare socială, dar şi în contextul în care din ce în ce mai mulţi români călătoresc în străinătate şi văd cât de simplu şi eficient este să foloseşti un sistem de transport alternativ“.

Aceasta spune că există câteva proiecte venite din iniţiativa primarilor, dar pe care încă nu le-a văzut începute.

Câteva măsuri pe care ea le-ar lua, în scopul creşterii nivelului de utilizare a bicicletelor ca mijloc alter­nativ de tran­sport, ar fi să lege şcolile, grădiniţele şi par­cu­rile de zona în care oamenii lo­cuiesc, astfel încât noua ge­neraţie să înveţe să meargă în siguranţă pe bicicletă, dar şi să limiteze traficul în zonele în care sunt multe şcoli şi gră­diniţe.

Raluca Fişer sub­li­niază că beneficiile socio-economice şi de mediu pe care bi­ci­cleta le are nu sunt puţine, întrucât, anual, la nivelul Europei, sunt 150 mld. euro care vin ca un beneficiu direct pentru cei care merg cu bicicleta. „Este convenabil, eficient, economic şi sănătos, atât pentru om cât şi pentru oraşe. Cred că trebuie să discutăm cu autorităţile şi ele să înţeleagă acest lucru.“

„Noi am făcut un studiu împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Federaţia Locală de Ciclism în care arătăm că pentru fiecare euro investit în România în sisteme de biciclete şi infrastructură de biciclete, ţara câştigă 5 euro“, a mai spus ea.

Raluca Fişer susţine că în momentul actual, la nivelul autorităţilor locale şi centrale, nu există definit clar numărul bicicliştilor din România.

Astfel, România nu a fost inclusă în statisticile oficiale în ceea ce priveşte numărul bicicliştilor până acum, însă odată cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care arată că peste 300 mil. euro vor fi alocaţi în zona de infrastructură pentru biciclete, lucrurile s-au mai îmbunătăţit în această privinţă.

Datele care se cunosc cu privire la numărul bicicliştilor români, spune ea, sunt cele obţinute în urma numărului de oameni care merg cu bicicletele IăVelo şi arată că acesta creşte de la an la an, în 2020 existând o creştere de peste 26% a celor care au închiriat biciclete din acest sistem.

În prezent, I’Velo, companie de bike-sharing, are 16 staţii automatizate de închiriere de biciclete I’Velo Urban, iar anul acesta îşi propune să ajungă la 26.

Aceeaşi companie a creat în 2009 centre de închiriere de biciclete în parcuri din Constanţa, Oradea, Braşov, Bucureşti şi Iaşi, cu scopul de a reacomoda omul cu bicicleta.

Raluca Fişer spune că infrastructura de parcare este la fel de importantă ca cea rutieră, iar în acest sens există şi o lege de anul trecut, care obligă toate instituţiile publice să creeze un minim de 10 locuri de parcare. Totuşi, cererea nu a crescut din partea instituţiilor, precizează ea.

Asociaţia poate furniza astfel de echipamente, care să asigure parcarea bicicletelor, atât pentru asociaţiile de bloc, cât şi pentru instituţii sau companii.

Aceasta oferă trei soluţii în acest sens, precum sisteme de parcări inteligente, staţii de bike-sharing şi crearea de flote de biciclete personalizate pentru diferite companii care vor să promoveze mersul pe bicicletă.

 
ZF Live
AFACERI DE LA ZERO