♦ Inginerii geodezi şi notarii nu mai au unde depune documentaţiile, „pentru că serverele sunt căzute, aplicaţia nu funcţionează“, iar firmele din domeniu continuă să suporte costurile: „Noi trebuie să plătim salarii, trebuie să plătim chirii, trebuie să plătim rate pentru aparatură“, a declarat la ZF Live Mihnea Mitrache, vicepreşedinte al Colegiului Geodezilor din România ♦ Verdictul lui despre ce s-a făcut în tot acest timp: „Noi cerem orice soluţie care ne-ar putea reda activitatea, dar, din păcate, nu se implementează nimic ♦ Soluţia propusă de Colegiul Geodezilor este „o aplicaţie de backup, folosită doar în situaţiile acestea extreme, de urgenţă“, care să poată fi activată când sistemul principal cade ♦ Situaţia se agravează: Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat miercuri că a fost lovită, la rândul ei, de un atac ransomware, care i-a scos din funcţiune o parte dintre servicii.
La 15 zile de la atacul cibernetic care a scos din funcţiune sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ceea ce a dus la blocarea pieţei imobiliare, Guvernul României nu a convocat până acum, în mod inexplicabil, nicio celulă de criză la care să participe toate entităţile implicate şi unde să se discute toate aspectele crizei – nu doar cele tehnice, ci şi cele operaţionale şi eventualele soluţii temporare de deblocare a situaţiei.
Organizaţia profesională a inginerilor care întocmesc documentaţiile cadastrale - fără de care nicio proprietate nu poate fi înscrisă în cartea funciară şi nicio tranzacţie nu poate fi încheiată - nu a fost chemată spre exemplu la nicio discuţie cu autorităţile. Întrebat, la ZF Live, dacă a fost convocat cineva din breaslă la vreo şedinţă la guvern de la producerea atacului, Mihnea Mitrache, vicepreşedinte al Colegiului Geodezilor din România, a răspuns sec: „Nu“. Adăugând apoi: „Nu am fost solicitaţi. Le stăm la dispoziţie tuturor“. Practic, nimeni nu a făcut nimic pentru a debloca măcar parţial activitatea, a insistat el: „Noi cerem orice soluţie care ne-ar putea reda activitatea, dar, din păcate, nu se implementează nimic“.
Inexplicabila absenţă în această criză a guvernului, care nu a convocat la aceeaşi masă notari, bănci, ingineri geodezi pe lângă Cadastru şi celelalte instituţii tehnice, coroborată cu absenţa oricărei încercări măcar de a găsi o soluţie temporară de a debloca situaţia lasă practic ieşirea din criză exact în mânile celor care nu au reuşit să evite paralizia pieţei imobiliare sau repunerea rapidă în funcţiune a platformelor. Este vorba de ANCPI, care a cheltuit peste 150 mil. euro pe IT în 20 de ani dar a fost prinsă de atac fără măsuri minime de cybersecurity, DNSC – care are pe hârtie atribuţii şi transmite avertismente sectorului public, dar nu are bugetul şi se pare nici puterea reală de a impune măsuri de bază de protecţie statului –, şi puternicele STS şi mai ales SRI, cu atribuţii legale în protecţia sistemelor critice IT&C ale statului şi bugete combinate de peste o jumătate de miliard de euro pe achiziţii doar de cybersecurity din 2025 până în prezent – dar care în mod inexplicabil par să nu fi ajutat la nimic în acest caz (la evitarea sau reducerea impactului pe care l-a avut atacul).
Poate că Palatul Victoria nu ar fi tratat cu o asemenea lejeritate subiectul dacă membrii executivului, chiar şi demişi, ar fi ascultat direct de la cei implicaţi, care e impactul crizei. „Din păcate, situaţia actuală nu este una strălucită deloc. Piaţa imobiliară este blocată. La momentul actual, în România nu se poate face nicio tranzacţie“, a spus Mihnea Mitrache la ZF Live. Explicaţia ţine de modul în care funcţionează această piaţă: „Atât noi, inginerii geodezi care ne ocupăm de documentaţiile cadastrale, cât şi notarii care intabulează în cartea funciară, nu mai avem unde să facem acest lucru, pentru că serverele sunt căzute, aplicaţia nu funcţionează şi, ca atare, nu se poate face nimic la ora actuală“.
Blocajul nu loveşte doar tranzacţiile aflate în derulare, ci şi firmele care trăiesc din această activitate. „Noi, credeţi-ne că suntem blocaţi atât financiar (...) nu mai avem activitate. Firmele din domeniul nostru suferă foarte mult“, a spus el. Iar costurile curg mai departe: „Noi trebuie să plătim salarii, trebuie să plătim chirii, trebuie să plătim rate pentru aparatură“. Sinteza lui, la finalul discuţiei: „Tot circuitul civil, la ora actuală, este blocat“.
Întrebat dacă un extras de carte funciară obţinut cu o lună sau două înainte nu ar fi suficient pentru a încheia o tranzacţie, Mihnea Mitrache a explicat de ce nu: „acest extras de carte funciară are valabilitate 30 de zile din momentul în care este emis“. Raţiunea termenului ţine de siguranţa cumpărătorului - în cartea funciară pot fi notate între timp sarcini noi: „poate fi notat un sechestru, poate fi notat un credit“. Fără documentul actualizat, nimeni nu poate proba că imobilul este liber de sarcini şi că vânzătorul este în continuare proprietar.
Colegiul Geodezilor nu propune revenirea la procedura de dinaintea digitalizării, deşi ea a existat: înainte, documentaţia se depunea pe hârtie la ghişeu şi se înregistra manual, iar „la sfârşit se elibera extrasul: încheierea şi extrasul de carte funciară“. Problema, spune Mihnea Mitrache, este că nimic nu a rămas în urmă ca plasă de siguranţă: „Din păcate, această procedură de backup nu există la ora actuală“.
Propunerea organizaţiei merge în cealaltă direcţie. „Nu să ne întoarcem înapoi la partea fizică - considerăm că am depăşit deja, ne-am digitalizat - dar propunem să se facă o aplicaţie de backup, folosită doar în situaţiile acestea extreme, de urgenţă, în care să se regăsească toate datele, toate informaţiile“, a spus el. Mecanismul, în descrierea lui: „în momentul în care are loc un astfel de atac sau apare o situaţie de criză, să poată fi activată acea aplicaţie de backup, pe care considerăm că ar trebui să o aibă, şi să putem să ne desfăşurăm activitatea în continuare“.
Revenirea la suportul fizic nu ar fi, de altfel, o soluţie de avarie la îndemână. Întrebat dacă documentele se pot reconstitui integral de pe hârtie, Mihnea Mitrache a răspuns: „Nu toate“. Documentaţiile nu au un regim unitar, a explicat el: „Unele se scanează, unele le creăm direct digital“. Iar arhivele rămase din perioada anterioară digitalizării sunt, în descrierea lui, „arhive imense“, cu problemele lor: „nici acolo nu toate merg ca pe roate“.
Pe 27 iulie, în prima informare oficială detaliată despre incident, Guvernul a transmis că „coordonează, la nivel central, răspunsul instituţional la acest incident“ şi că echipele ANCPI, sprijinite de specialişti ai STS şi ai Centrului Naţional Cyberint, lucrează la reconstrucţia infrastructurii. Documentul descrie exclusiv traseul tehnic: migrarea în Cloudul Guvernamental, testele de securitate şi repornirea. Varianta considerată optimă, se arată acolo, este „repornirea sistemului pe versiunea actuală, urmată de actualizări ulterioare“, iar termenul rămâne deschis: „nu putem încă anunţa o oră sau o dată fermă de repunere în funcţiune“.
Nicio măsură intermediară de continuitate a activităţii - o procedură temporară care să permită, sub o formă sau alta, reluarea înregistrărilor cât timp sistemul este oprit - nu a fost anunţată public până acum.
În aceeaşi zi în care blocajul Cadastrului intra în a treia săptămână, o altă instituţie a statului anunţa că a fost lovită de acelaşi tip de atac. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat, miercuri, că a fost vizată de un atac cibernetic „de tip ransomware asupra mai multor staţii de lucru şi servere care aparţin ANP“, că au fost „izolate fizic toate echipamentele“ şi că a suspendat o serie de servicii, între care telefonia pentru persoanele private de libertate, programarea vizitelor şi site-ul propriu. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a anunţat că a fost sesizat la ora 08.00 şi a trimis specialişti la faţa locului.
Întrebat dacă atacatorii au ajuns la coordonatele şi la datele proprietarilor, Mihnea Mitrache a refuzat să avanseze o ipoteză: „Nu ştim să răspundem. E o anchetă în curs şi aşteptăm şi noi rezultatul“. A confirmat, în schimb, ce conţine sistemul: „sunt mai multe baze de date, dar într-adevăr, în această bază de date se regăsesc coordonatele tuturor imobilelor“. Iar despre amploarea posibilă a incidentului a spus doar atât: „Sper că nu s-a ajuns la toate aceste informaţii şi a fost doar o intrare“.
Jumătate din imobilele României nu au cadastru
„Undeva la jumătate din imobilele României sunt cadastrate“, a spus Mihnea Mitrache. Documentaţia se face pe imobil, nu pe proprietar, şi nu trebuie refăcută la fiecare tranzacţie: „În momentul în care terenul respectiv este tranzacţionat, se modifică în cartea funciară proprietarul“, dar „cadastrul rămâne acelaşi. Nu trebuie actualizat“.
Fiecare imobil primeşte „un număr de carte funciară şi un număr de cadastru unic în ţară“, iar documentaţia este întocmită de un inginer geodez cu drept de semnătură de la colegiu şi autorizaţie de la ANCPI.
Volumul documentaţiei cadastrale diferă mult de la un caz la altul. Pentru un apartament, spune Mihnea Mitrache, „e ceva simplu. Sunt câteva pagini, două, trei pagini“. La lucrările complexe, răspunsul lui este scurt: „Zeci de pagini“. Iar dimensiunea „diferă în funcţie de tipul de lucrare“.
Piesa centrală a oricărui dosar este planul care arată unde se află efectiv proprietatea: „Documentaţia de cadastru are ca piesă un plan de amplasament şi delimitare a imobilului“, a explicat el. Acolo se regăsesc adresa poştală şi identificarea în coordonate - imobilul „este identificat în coordonate unice la nivel de ţară“, în sistemul Stereografic 1970, diferit de cel folosit de aplicaţiile de hărţi uzuale. Pentru o construcţie se înregistrează şi datele de suprafaţă, între care „suprafaţă construită la sol“.
Fiecare imobil primeşte două numere distincte: „un număr de carte funciară şi un număr de cadastru unic în ţară“. Numărul cadastral, a precizat el, „se atribuie către imobil“, în timp ce cartea funciară este documentul „în care sunt trecuţi proprietarii“.
Trecerea la formatul electronic a fost, în evaluarea lui, o uşurare: „Sunt arhive imense şi a ajutat foarte mult partea aceasta digitală“
