♦ Marcel Boloş: Eu sper ca după ce trec anii aceştia grei în care gestionăm trei bugete ca România să arate cu totul altfel. Investiţiile care merg în paralel cu mediul de afaceri nu trebuie să rămână fără rezultat ♦ Sergiu Manea: Mediul bancar din România crede foarte mult în ideea de transformare a economiei româneşti şi este gata să contribuie la aceasta.
România are pe masă fonduri europene în valoare de 100 mld. euro în următorul deceniu pentru reforma instituţională şi pentru mediul de afaceri, a fost una dintre concluziile emisiunii de business ZF Live ce i-a avut invitaţi pe Marcel Boloş, ministrul proiectelor şi investiţiilor europene, şi pe Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR.
„Sunt bani care provin din mai multe surse de finanţare. Principala sursă de finanţare este Politica de coeziune 2021- 2027, aranjându-le după ordinea de mărime a bugetelor. Aici România are 43 de miliarde de euro pe care îi va gestiona în perioada următoare. Avem bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă unde sunt 29 mld. euro, mai precis 29,2 miliarde euro. Şi mai avem politica agricolă, cu componenta de plăţi directe şi investiţii în agricultură, unde România are alte 19 miliarde de euro. Sunt trei bugete care se suprapun în acelaşi timp cu închiderea perioadei de programare a ciclului bugetar european 2014 – 2020, deci în joc sunt 100 mld. euro“, a spus Marcel Boloş în cadrul emisiunii.
În ceea ce priveşte banii disponibili pentru mediul de afaceri în perioada următoare, ministrul a vorbit despre politica de coeziune şi despre anumite componente din PNRR pentru dezvoltarea mediului de business.
„Discutăm despre transformarea digitală sau tranziţia verde, unde există o deschidere largă pentru mediul de afaceri. Ceea ce vreau să subliniez ca o caracteristică generală pentru o următoarea perioadă de programare este că avem de-a face cu un domeniu nou de business - finanţările converg spre ceea ce se cheamă o specializare inteligentă, adică elemente de inovare şi de cercetare-dezvoltare, ceea ce presupune ca fiecare aplicaţie de finanţare să aibă componenta de inovare bine conturată şi evidenţiată pentru a atrage fondurile europene. Aş mai adăuga eficienţa energetică şi energia verde pentru că aici este încurajată partea de transfer a tehnologiilor, a echipamentelor, readaptarea fluxurilor tehnologice spre ceea ce înseamnă consum energetic mai puţin şi prietenos cu mediul. Aici alocările sunt substanţiale“, a detaliat Boloş.
Rezultatul acestor fonduri europene disponibile pentru investiţii în România ar trebui să ducă la o transformare în ţară, una care vizează educaţia, sănătatea şi infrastructura de transport.
„Eu sper ca după ce trec anii aceştia grei în care gestionăm trei bugete ca România să arate cu totul altfel pentru că discutăm nu numai de suma aceasta impresionantă de bani, ci şi despre lucruri mari care se fac toate în toate domeniile şi componentele - infrastructura de transport, educaţională, infrastructura de sănătate. Componenta de energie are de asemenea alocări masive de fonduri. Acest lucru asta ar însemna ca aceste proiecte trebuie gândite pentru a schimba nu numai calitatea serviciilor publice, dar şi perspectiva de dezvoltare a României. Pe de altă parte, investiţiile acestea care merg în paralel pe ceea ce înseamnă mediul de afaceri nu trebuie să rămână fără rezultat“, a concluzionat ministrul investiţiilor şi fondurilor europene.
Sergiu Manea a punctat că aceste fonduri europene pe care le are la dispoziţie România în următorul deceniu se vor vedea în un program economic de ţară.
„Eu cred că trebuie să vedem acest program în contextul PNRR, în contextul planurilor de coeziune, în contextul politicii agricole şi a fondurilor de modernizare. Nu trebuie să le neglijăm, ci să le vedem împreună. Această finanţare a acestui program economic de ţară stă pe doi piloni: unul al reformei instituţionale, al reformelor structurale instituţionale, iar celălalt pilon este cel al investiţiilor“, a spus el.
Mediul de afaceri este interesat să contribuie la dialogul cu partenerul public în crearea acelui pilon instituţional, de reformă instituţională, care să asigure sustenabilitatea cadrului de operare, fie că vorbim de reforme legislative, de reformă a muncii, de reforma pensiilor şi aşa mai departe, afirmă reprezentantul BCR. Indiferent de ce se întâmplă pe termen scurt, este foarte important ca o companie să fie competitivă î n viitor, iar tot acest context de finanţare vine să ajute aceste companii, crede el .
„În zona de investiţii, companiile joacă dublu rol: unul de furnizor de cunoştinţe, produse şi servicii. Faptul că există o cheltuială programată într-un context în care companiile româneşti au dovedit competitivitate şi calitate în termeni de livrare în ultimii 10 - 20 de ani este un semn foarte bun.“
În plus, Sergiu Manea vede un efect de multiplicare al fondurilor europene disponibile în următorul deceniu în economia locală şi spune că mediul bancar va contribui la transformarea economiei ce va veni odată cu aceste finanţări.
„Eu mă uit la un efect de multiplicare de cel puţin doi pentru cele 100 mld. euro. Mediul bancar din România crede foarte mult în această nouă perioadă, crede foarte mult în ideea de transformare a economiei româneşti şi este gata să contribuie la aceasta“, a concluzionat el.
Sergiu Manea, preşedinte executiv, BCR: Mediul bancar din România crede foarte mult în această nouă perioadă, crede foarte mult în ideea de transformare a economiei româneşti şi este gata să contribuie la aceasta.
