ZF Live

ZF Live. Marius Iliev şi-a pus o ţintă ambiţioasă de creştere a vânzărilor vinurilor Prince Matei, Caii de Letea şi Castel Bolovanu: 100 mil. lei în 2025, plus 35% faţă de estimarea din acest an


Marius Iliev, director general, Crama DeMatei: În 2023, am vândut în jur de 3 milioane de sticle, iar o mare parte din acestea au fost în gamele premium. Anul acesta vom vindem în jur de 4 milioane de sticle.

Marius Iliev, director general, Crama DeMatei: În 2023, am vândut în jur de 3 milioane de sticle, iar o mare parte din acestea au fost în gamele premium. Anul acesta vom vindem în jur de 4 milioane de sticle.

Autor: Florentina Niţu

13.08.2024, 21:06 340

„Exporturile au o creştere din ce în ce mai mare şi începem să fim cunoscuţi în Statele Unite ale Americii, Japonia şi China, dar şi în pieţe europene, precum Polonia.“

Marius Iliev, unul dintre acţionarii producătorului de vin Sarica Niculiţel din Dobrogea, care deţine şi brandul Prince Matei, unul dintre cele mai cunoscute bran­duri locale de vin, dar şi Castel Bolovanu din zona Drăgăşani, cât şi Villa Zorilor din Dealu Mare, are o ţintă ambiţioasă de creştere a vânzărilor la nivel de grup: 100 de milioane de lei în 2025, susţinută în special de expansiunea la export.

„Vânzările vor ajunge la aproximativ 75 de milioane de lei anul acesta şi sper ca anul viitor să ajungem la 100 de milioane de lei. Nivelul vânzărilor din acest an este sub ceea ce am bugetat în primele şase luni, dar ne aşteptăm la vânzări mai mari în ultimele trei luni ale anului, aceasta fiind cea mai bună perioadă pentru noi, mai ales că avem un portofoliu bogat în vinuri roşii, care nu se consumă prea mult vara“, a spus Marius Iliev, director general al Cramei DeMatei, parte a grupului Vintruvian Estates.

În 2023, grupul a vândut în jur de 3 mili­oane de sticle, iar o mare parte din acestea au fost din gamele premium, pe care s-a con­centrat în ultimii ani. Anul acesta va vinde în jur de 4 milioane de sticle, dar este sub aştep­tări, pentru că această creştere, de 1 milion de sticle, este un aport suplimentar al celor două crame pe care le-a cumpărat anul tre­cut şi care n-au apucat să contribuie la rezul­tatele anului 2023. Anul trecut, compania a cumpărat crama Mennini din podgoria Drăgăşani şi crama Histria din Dobrogea.

„Este o ţintă agresivă (majorarea vân­ză­rilor cu 35% până la 100 mil. lei în 2025 - n. red.), dar exporturile au o creştere din ce în ce mai mare şi începem să fim cunoscuţi în Statele Unite ale Americii, Japonia şi China, dar şi în pieţe europene, precum Polonia. Există un declic pentru export, lucrurile cresc necontrolat. De exemplu, am lansat un magazin online în SUA şi re­ac­ţiile sunt pozitive. O să creştem din ex­port, lansarea ga­melor noi de vinuri, creşte­rea vânzărilor de spumante şi integrarea cramelor cumpă­rate anul trecut“, a explicat Marius Iliev.

Holdingul Vintruvian Estates operează mai multe companii care produc vin local, cele mai importante fiind Viticola Sarica Niculiţel şi Domeniile Prince Matei. Crama Via Viticola se află în cea mai veche pod­gorie a Dobrogei, lângă dealurile Saricii şi ale Niculiţelului, în judeţul Tulcea, iar suprafaţa de vie în exploatare este de circa 400 de hectare, dar mai achiziţionează stru­guri pentru vinuri de pe încă 400 de hectare, conform datelor de pe propriul site. Domeniile Prince Matei, crama din Buzău, are 90 de hectare de viţă-de-vie. Grupul mai are şi cramele Stârmina (Mehedinţi), Bolovanu (Sâmbureşti, Olt) şi Villa Zorilor (Dealu Mare, Buzău), dar şi pe cele cumpă­rate anul trecut Mennini din podgoria Drăgăşani şi crama Histria din Dobrogea.

„Fiecare achiziţie a fost gândită să aducă ceva complementar celorlalte crame din portofoliu. Anul trecut am achiziţionat o cramă din Drăgăşani care venea cu potenţialul soiurilor autohtone, Crâmpoşie şi Negru de Drăgăşani, şi am mai luat o altă cramă din Dobrogea care e specializată pe fermentarea spontană a strugurilor şi care are tehnici mai puţin invazive la plantaţiile de viţă-de-vie“, a explicat Marius Iliev.

El a menţionat că nu au în vizor să mai cumpere alte crame acum, dar nu exclude că vor face pasul spre achiziţii dacă apar oportunităţi.

 

Străinii plătesc pentru calitatea vinului

La export, a spus Iliev, preţurile vinurilor sunt uneori mai mari decât în România, dar totul depinde de strategia pe care vrei să o adopţi. „Dacă intri într-o piaţă nouă cu vinuri premium cu preţuri corespunzătoare, să plece cu 10 euro sticla de la poarta fabricii, de exemplu, nu poţi să te aştepţi că fără eforturi suplimentare, fără alte câteva sute de mii de euro investiţi, vei avea succes cu acel vin. Apoi, la început trebuie să accepţi că vei vinde cantităţi nesemnificative, pentru că notorietatea şi vânzările mari necesită efort. Dacă nu faci acest efort, nu vei avea niciodată un rezultat“. 

El a menţionat că acum grupul de firme are ca strategie producţia şi vânzarea de vinuri premium, iar acum industria vinurilor cunoaşte o expansiune în zona aceasta şi produsele obţin rezultate bune la concursurile internaţionale. „Creşterea vânzărilor nu vine însă numai bună ce ai obţinut rezultate bune, ci dintr-o multitudine de factori.“

Marius Iliev este de părere că zona premium se construieşte foarte greu. „Majoritatea producătorilor din România n-o duc foarte bine. În această industrie, probabil, 10% fac 90% din profitul industriei. Există exemple numeroase de succes, de firme cu 1-2 hectare, firme mici, dar şi de firme medii sau mari, pentru că rezultatul pozitiv nu depinde de dimensiune. Există însă firme din toate categoriile care nu performează“, a întărit el.

 

Costul unei sticle de vin poate varia de la 3 la 30 de lei

„În funcţie de ce fel de calitate de vin îţi propui să faci costul de producţie variază. Un vin ieftin se poate produce la 3 lei/ sticlă. Vinurile Prince Matei, în schimb, sunt scoase în piaţă după 5-6 ani, trec prin anumite procese, stau în baricuri, apoi în sticle, iar costurile pot de producţie pot ajunge la 20-30 lei/sticlă“, a spus Marius Iliev.

 

Urmăresc trendurile şi le urmează

„Spumantele sunt acum pe val şi dacă eşti o companie cu suprafeţe mari de viţă-de-vie şi cu producţie importantă de vin, nu poţi să ignori trendurile. Acum o lună am lansat un spumant sub brandul Caii de la Letea, făcut din soiurile care ne caracterizează: pentru cele albe AligotŽ, iar pentru cele roze Băbeasca Neagră. Urmărim şi facem studii din care încercăm să înţelegem cum gândesc consumatorii“, a explicat Iliev. Într-o săptămână-două încep să culeagă strugurii pentru spumante.

 

Un an agricol prea fierbinte

„Dacă vorbim strict de condiţiile meteo pentru cultura de viţă-de-vie, ultimele două luni nu au fost favorabile. Ne-am confruntat cu temperaturi extreme, secetă şi caniculă. Irigaţiile ne-ar putea ajuta să prevenim stresul masiv produs de căldură viţei-de-vie, dar, acum, din punct de vedere al evoluţiei plantei, ea a fost una bună, ne aşteptăm în mare parte la o recoltă de calitate şi cantitativ mai mică în anumite zone, în Dealu Mare şi la Drăgăşani. Vom avea poate jumătate din cantităţile pe care le aveam în anii anteriori“, a afirmat Marius Iliev.

El a menţionat că în viticultură există o vorbă „să nu spui că ai vin până nu ai stugurii în cramă“, dar este încrezător în producţia de struguri, per total, din acest an. Însă, 2024 este un an mai dificil din punct de vedere al performanţelor de vânzare generale, dar şi în categoriile care îi interesează, acelea de vinuri premium. „Suntem într-o creştere cantitativă, dar este sub bugetul pe care ni l-am propus.“

Cu toate provocările din industria vinurilor, Marius Iliev, de formare matematician, a conchis că îi place ce face şi dacă ar lua-o de la capăt, ar urma aceeaşi cale. „Nu regret nimic din ceea ce am făcut, deşi drumul m-a dus în altă direcţie decât profesarea matematicii în ultimii ani.“

ZF Live
Urmează ZF Health&Pharma Summit'24