ZF Live

ZF Live. Mesajul BNR după rezultatul alegerilor: Avem nevoie de stabilitate politică, avem nevoie de un guvern care să aibă credibilitate şi un plan coerent, trebuie să începem reducerea deficitului bugetar, avem nevoie de pieţele externe pentru finanţarea bugetului şi a datoriei. Investitorii stau în expectativă, dar se vede cum ieşirile de valută sunt mai mari decât intrările

Autor: Mircea Nica

03.12.2024, 00:08 3028

Suntem o economie mare, avem nevoie de stabilitate să ne finanţăm, iar pieţele sunt calme momentan ♦ Isărescu este la birou şi urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă pe pieţe ♦ Piaţa titlurilor de stat şi valută sunt stabile şi trebuie să fim stabili.

Pieţele financiare sunt în expectativă, deci momentan se observă o relativă acalmie după o tensionare a condiţiilor financiare. Noul guvern trebuie să vină cu un plan coerent şi credibil de consolidare fiscală, trebuie să aibă credibilitate, deficitul fiscal trebuie adresat cât mai rapid, traiectoria trebuie să fie graduală pentru a nu gripa prea mult economia. 

Semnalul pe care trebuie să-l transmită România investitorilor este de stabilitate politică şi stabilitate externă, a explicat Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Vedem pieţele în expectativă. Este imperios necesar să începem să reducem deficitul bugetar, dar şi cel extern. Sunt conectate, li se spun deficite gemene pentru că ele cresc împreună şi scad împreună. Este o vulnerabilitate importantă, trebuie atacată, adresată, de aceea este nevoie de un plan coerent şi credibil de consolidare fiscală. Acest plan are nevoie la bază şi de un guvern credibil. Economiştii au două soluţii mari şi late, fie cheltuielile, fie veniturile. Eu nu pot să-mi exprim decât o părere personală, mă uit mai degrabă spre eficienţa cheltuirii banului public. Sper să se găsească un mix mai echilibrat. Investitorii au ţinut mai degrabă lichiditatea pentru ei decât s-o împrumute altor investitori. S-au văzut şi presiuni de vânzare pe titlurile de stat pe care le vedem în randamentul titlurilor de stat, care a crescut“, a explicat Cristian Popa.

Membrul CA al BNR a mai adăugat că reducerea deficitului este o necesitate, dar aceasta trebuie să fie graduală pentru a nu brusca economia. Reducerea graduală a deficitului este o necesitate. Este nevoie să fie graduală pentru a nu brusca economia. Noi la BNR tot timpul am marşat către deciziile graduale. Am reuşit să nu creăm o recesiune şi cred că este important şi de aici încolo să nu schimbăm direcţia către reducerea deficitului, dar pe o traiectorie graduală, cu măsuri care să înceapă să însănătoşească bugetul public, însă fără a gripa prea mult economia.“

Din perspectiva investitorilor, atitudinea a fost una mai prudentă faţă de România şi acest lucru este de înţeles pentru că investitorii au avut tot timpul portofelul pe masă, susţine Cristian Popa.

Pot să ne împrumute sau nu pot să ne împrumute. De aceea este foarte important să adresăm problemele de bază. Acest deficit este cauza problemei. Problema este că trebuie să-l finanţezi şi constant ai nevoie de pieţe să-ţi finanţeze deficitul şi ajungi să fii dependent de bunăvoinţa pieţelor. Când pieţele se uită mai critic la tine atunci s-ar putea să ai o problemă. De aceea este foarte important şi spunem că soluţia cea mai bună este cea care vine dinspre noi, nu dinspre pieţe, pentru că corecţia care vine impusă de pieţe este cea mai usturătoare şi nu vrem să ajungem la mâna pieţelor.

Cristian Popa a mai explicat faptul că, la o privire la raportul depozite/credite, poza sectorului bancar arată foarte bine, dar portofoliul de titluri de stat este de 23-25%, ceea ce reduce potenţialul de a aduce alţi bani în titluri de stat.

Dacă ne uităm la raportul depozite pe credite, într-adevăr arată foarte bine poza sectorului bancar. Undeva la 0,7, deci 7 lei de credite la 10 lei de depozite, însă o bună parte din diferenţa de 30%, de 3 lei sunt deja plasaţi în titluri de stat. Sectorul bancar are un portofoliu destul de mare, 23-24% spre 25% din activele sectorului bancar sunt deja în titluri de stat. Potenţialul să aducă alţi bani în titluri de stat nu este atât de mare. Deja băncile finanţează semnificativ statul român.

El a mai spus că dacă se ajunge în situaţia în care pieţele internaţionale nu te mai finanţează este foarte greu să înlocuieşti acei bani.

Atunci trebuie să te uiţi mai mult spre piaţa internă, dar asta înseamnă dobânzi şi mai mari sau probabil spre instituţiile financiare internaţionale, care dacă vin să îţi dea bani vin cu condiţii care nu cred că sunt deloc plăcute. Noi nu suntem în această situaţie. Dacă ne apucăm de această consolidare fiscală atât de necesară nu ajungem acolo.

Cristian Popa a mai explicat în cadrul ZF Live că alături de reducerea de lichiditate interbancară observată recent a existat şi o revărsare a fluxurilor de capital.

Dacă soldul net era de intrare până acum ceva timp, în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor şi tensiunilor sporite într-adevăr fluxurile de intrare s-au reversat. Intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari. Este foarte probabil să aştepte o claritate mai mare privind guvernul. Este nevoie de un guvern care are acceptare şi socială şi politică pentru a se apuca de treabă, de această consolidare fiscală. Până nu se observă mai clar de către investitori, probabil vor sta mai degrabă în defensivă şi vor căuta să aducă capitalul spre casa lor.

Din punctul de vedere al cursului, membrul CA al BNR susţine că este ceasul economiei, iar BNR a preferat această stabilitate relativă a cursului valutar. Totuşi, nivelul nu este fix, iar dacă dezechilibrele macroeconomice nu se corectează este greu de imaginat că lucrurile vor rămâne la fel de stabile şi pe viitor.

Cristian Popa a mai adăugat că deşi fluxurile de capital s-au revărsat, în acelaşi timp poziţia valutară a BNR este confortabilă.

Am avut până recent maxime istorice. Din acest punct de vedere suntem bine, BNR este pe calea prudenţei, însă aceste dezechilibre trebuie atacate, trebuie rezolvate, pentru că nu poţi să te aştepţi să ai un dezechilibru extern atât de mare. Problema la bază este deficitul extern care e generat de deficitul fiscal. Dar acest deficit extrem trebuie să-l finanţezi în continuu şi în ultimii ani am văzut chiar o finanţare suplimentară care se observă din creşterea rezervelor valutare ale BNR.

 

Cristian Popa, membru CA al BNR: 

Este nevoie de un guvern care să aibă credibilitate, un plan coerent şi credibil de consolidare fiscală.

Este imperios necesar să începem reducerea deficitului bugetar.

Este nevoie de un guvern care are acceptare şi socială, şi politică pentru a se apuca de treabă, de această consolidare fiscală.

Investitorii au ţinut mai degrabă lichiditatea pentru ei decât s-o împrumute altor investitori.

Când pieţele se uită mai critic la tine atunci s-ar putea să ai o problemă. Corecţia care vine impusă de pieţe este cea mai usturătoare.

Dacă ne uităm în istoricul finanţării datoriei publice este clar că finanţăm relativ mult din pieţele externe, iar acest lucru ne singularizează în regiune.

Dacă ne uităm la raportul depozite pe credite, într-adevăr arată foarte bine poza sectorului bancar.

Sectorul bancar are un portofoliu destul de mare, între 23 şi 24% spre 25% din activele sectorului bancar sunt deja în titluri de stat. Potenţialul să aducă alţi bani în titluri de stat nu este atât de mare.

Atunci când pieţele internaţionale nu te mai finanţează şi Doamne fereşte să ajungem acolo, este cam greu să înlocuieşti acei bani.

Alături de reducerea de lichiditate interbancară am văzut şi o revărsare a fluxurilor de capital.

Intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari.

BNR a urmărit această stabilitate relativă a cursului, mai ales în perioada pandemică. Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei.

Fluxurile s-au reversat, dar în acelaşi timp poziţia valutară a BNR, rezerva  valutară internaţională este confortabilă. Am avut până recent maxime istorice.

Dacă vorbim de dobânzi, trebuie să spunem că totul este legat de inflaţie şi de evoluţia viitoare a inflaţiei, unde şi aici vedem incertitudini sporite.

Dacă ne uităm la nivelul subcomponentelor, în primul rând serviciile, rata de inflaţie a subcomponentei servicii se reduce, dar foarte lent şi încă rămâne la niveluri ridicate.

Pieţele locale au început să devină mai adânci, însă trebuie să spunem că este nevoie de dobânzi atractive pentru ca economisirea să existe, pentru ca deficitul să poată fi finanţat cât mai mult din această economisire.

Este nevoie să fim atenţi cu dobânda de politică monetară, să ţinem dobânzile astfel încât să asigurăm un proces dezinflaţionist sustenabil.

Este nevoie să revenim la un stance mai degrabă care să lupte cu inflaţia, să devină ambele politici mai restrictive.

Vedem o absorbţie internă redusă, există consum, dar producătorii, antreprenorii nu ţin pasul cu investiţiile.

Creşterea economică anul viitor anticipăm să mai accelereze puţin, însă să rămână sub nivelul potent de creştere potenţial.

Politica monetară ţine ritmul cu inflaţia, sperăm să vedem şi ajustări pe partea fiscală.

Este nevoie ca economia privată să crească şi să înflorească, astfel încât să existe mai multe resurse.

Ne uităm mai atent la rata de neperformanţă, unde în ultimele luni am văzut o mică revărsare. Plecăm de la niveluri foarte reduse şi este important de spus.

În tot acest context de vulnerabilităţi semnificative, ca opinie personală, cred că e greu să ne aşteptăm în perioada imediat următoare la relaxări ale politicii monetare până nu există mai multă claritate asupra consolidării fiscale.

 

Ce spune mediul de business despre situaţia politică

Radu Burnete, director executiv Concordia

Indiferent ce se întâmplă în turul 2 putem spune cu certitudine că am pierdut orice stabilitate politică ne-am fi imaginat că am fi putut să avem sau aveam.

Nu îmi mai imaginez un scenariu în care să avem o majoritate consolidată şi stabilă. Vom avea coaliţii formate din multe partide, pe orice parte ni le imaginăm şi asta cu siguranţă nu este bine pentru economie, mai ales că suntem cu un deficit public enorm, la fel şi comercial.

Noi aşteptam să treacă aceste alegeri pentru a putea îndrepta barca deficitelor gemene, dar nu ştiu cum o vom face cu o majoritate instabilă, ca să nu mai vorbesc de o guvernare suveranistă, care respinge multe dintre valorile euroatlantice.

Şi în cazul unei guvernări europene lucrurile sunt mult mai dificile faţă de acum 3 săptămâni. România are nevoie de puţină raţiune, dar nu pare că o are momentan. Scenariul unei coaliţii proeuropene, chiar şi acolo lucrurile vor fi dificile. Va fi nevoie de un acord politic pe un set minim de lucruri care să ne ajute să evităm probleme mari cu finanţarea bugetului public sau alte tipuri de şocuri. Va trebui să vedem cum facem să reducem aceste două deficite.

Planul de 7 ani agreat cu Comisia Europeană nu cred că în momentul de faţă mai este realist. Când a fost prezentat acest plan prima oară la guvern, răspunsul nostru a fost că planul arată bine, dar el uită un lucru, că România se poate confrunta cu un şoc extern. Iată că şocul a fost intern mai degrabă decât extern, sau vom afla dacă cineva extern şi-a băgat coada aici. Până nu se termină şi turul 2 pentru o direcţie politică puţin mai clară nu cred că cineva poate face un plan.

 

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR

Depinde de guvernul care se formează. Înţeleg că Boloş a făcut împrumuturi din septembrie cu gândul că în perioada de alegeri banii vor fi mai scumpi pentru România şi dacă este adevărat, este un lucru foarte bun. Înţeleg că UE a acceptat planul României de redresare a deficitului financiar pe o perioadă de 7 ani şi este un alt lucru foarte bun.

În tot contextul acesta trebuie să ne păstrăm credibilitatea. Suntem într-o situaţie în care investitorii străini se uită că românii nu înţeleg ce li s-a întâmplat şi sigur că îşi pun mari probleme privind investiţiile şi plasamentele lor în România. Dinspre noi trebuie să vină cât mai curând un mesaj şi fapte care să arate că ştim ce vrem şi ştim încotro o luăm. În momentul de faţă suntem într-o situaţie în care este foarte important pe plan politic jocul de orgolii şi căutarea compromisului pentru binele României.

Nu mai trebuie să existe discuţii precum: un partid ar fi alergic la alt partid din cauza orientării. Trebuie să vină la aceeaşi masă, să găsească compromisuri pentru a trimite pieţei un mesaj clar de stabilitate, nu de instabilitate.

Trebuie mobilizare, dar mai ales compromis. A trecut vremea show-urilor. Este vremea ca politicul să arate dacă într-adevăr vrea stabilitate şi dacă este în stare să gândească dincolo de interesele personale strict politice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live