♦ Daniel Anghel, PwC România: „În 2022 ne aşteptăm la un restart din perspectiva modificărilor Codului fiscal, deja anunţate prin PNRR, un document care în sfârşit ne dă o mai mare predictibilitate nouă, mediului de afaceri.“ ♦ Ionuţ Simion, PwC România: „Este foarte important ca măsurile propuse să fie validate şi cu noi pentru că avem o serie întreagă de elemente la care cei care vin cu astfel de propuneri trebuie să răspundă astfel încât măsurile propuse să fie viabile şi să producă efectele scontate.“ ♦ Ruxandra Târlescu, PwC România: „Dacă discutăm despre taxarea proprietăţilor, aici problemele sunt de mai multe feluri. Conform unui raport OECD, în 2020 noi încasăm undeva la 0,6% din PIB din impozite pe proprietate.“ ♦ Andreea Mitiriţă, PwC România: „Una dintre temele principale pe care le vom discuta în detaliu în seminariile noastre se referă la cercetare-dezvoltare, la facilităţile fiscale existente în acest domeniu.“
România are nevoie de o reformă fiscală, dar are nevoie de una cu adevărat echitabilă şi bazată pe o analiză care să pornească de la structura şi nivelul veniturilor şi să stabilească o serie de obiective clare, a fost una dintre concluziile emisiunii ZF Live Special, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu PwC România.
„În acest an 2022 ne aşteptăm la un restart din perspectiva modificărilor Codului fiscal, deja anunţate prin aşa numitul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un document care în sfârşit ne dă o mai mare predictibilitate nouă, mediului de afaceri. (...) Putem înţelege că România are nevoie de o reformă fiscală, dar are nevoie de una cu adevărat echitabilă şi fundamentată pe o analiză care să pornească de la structura şi nivelul veniturilor şi care să stabilească anumite obiective, fie de încurajare a muncii, fie a investiţiilor“, a declarat Daniel Anghel, lider, Tax & Legal, PwC România, în cadrul evenimentului.
Mediul de afaceri se aştepta ca în anul 2022 să demareze dezbaterea despre reforma fiscală din PNRR cu o consultare, iar faptul că această consultare a apărut arată transparenţă şi predictibilitate, adaugă el.
„Exact acest lucru ni-l dorim pentru că reflectă principiile de bază pe care mediul de afaceri le-a solicitat în mod constant. Separat de PNRR, care este un element care introduce predictibilitate şi transparenţă, vedem o competiţie de propuneri fiscale în spaţiul public, care nu sunt detaliate şi fundamentate şi care dau impresia că dezbaterea a început, dar fără actorul principal, şi anume mediul de afaceri. Se creează percepţia că se iau decizii fără consultare şi dialog, nu ne dorim acest lucru, ci ne dorim ca mediul de afaceri să fie la masa discuţiilor, aşa cum s-a enunţat în PNRR“, a completat Daniel Anghel.
Ionuţ Simion, partener în cadrul PwC România, afirmă că este nevoie de o consolidare fiscală în România, dar pentru asta trebuie să avem nişte măsuri care să stimuleze şi valoarea adăugată.
„Cred că toată lumea recunoaşte nevoia unei consolidări fiscale pentru că trebuie să avem la buget resursele financiare rambursării datoriilor contractate într-un ritm extrem de accelerat în ultimii doi ani de zile, dar pentru asta trebuie să avem nişte măsuri care să stimuleze şi valoarea adăugată, creşterea ponderii valorii adăugate în activităţile care se desfăşoară în România“, a spus el în cadrul evenimentului.
Mai mult, Simion spune şi el că măsurile propuse de autorităţi trebuie validate cu mediul de afaceri, astfel încât măsurile să poată produce efectele scontate, adică să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat.
„Cred că este foarte important ca măsurile care se propun să fie validate şi cu noi pentru că avem o serie întreagă de elemente la care cei care vin cu astfel de propuneri trebuie să răspundă astfel încât măsurile propuse să fie viabile şi să producă efectele scontate, respectiv să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat, stimulând totodată creşterea şi dezvoltarea companiilor mici mijlocii şi a companiilor mari“, a completat reprezentantul PwC România.
Andreea Mitiriţă, partener în cadrul PwC România, a vorbit, printre altele despre facilităţile fiscale existente în domeniul de cercetare-dezvoltare din România.
„Foarte pe scurt, sunt trei tipuri de astfel de facilităţi: vorbim de scutirea integrală de impozit pe profit pentru companiile care fac doar să cercetare- dezvoltare. Pe aceasta nu am văzut-o aplicată în practică pentru că nu există o schemă de ajutor de stat. Mai este scutirea de impozit pe venit pentru persoanele implicate în cercetare-dezvoltare şi cea mai de amploare este cea referitoare la o deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit. Adică, practic, putem deduce cheltuieli eligibile aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare şi putem avea un beneficiu de 8% din valoarea acestora, deci putem reduce impozitul de plată cu 8% din valoarea acestor cheltuieli“, a explicat ea.
Ruxandra Târlescu, partener, PwC România, a vorbit despre taxarea proprietăţilor în România şi propunerile fiscale ale autorităţilor locale în acest domeniu.
„Dacă discutăm despre taxarea proprietăţilor, aici problemele sunt de mai multe feluri. Noi, România, ne dorim să aderăm la OECD, deci practic trebuie să fim în linie cu ceea ce spune OECD-ul şi cu recomandările lui. Aici, conform unui raport emis de OECD, în anul 2020 noi încasăm undeva la 0,6% din PIB impozite pe proprietate, ceea ce ne plasează undeva pe locul 23 în rândul statelor membre. Odată, din perspectiva OCDE, am putea spune că o reaşezare a impozitului pe proprietate ar trebui să aibă loc“, a spus ea.
Daniel Anghel, Llder, Tax & Legal, PwC România:
Obiectivele din PNRR, pe lângă modificările pe zona fiscală, sunt extrem de transparente în zona de colectare a taxelor. Guvernul şi-a propus o creştere a veniturilor fiscale de 3% în PIB până la finalul PNRR, această majorare urmând să fie preponderent obţinută dintr-o mai bună colectare a taxelor.
Ionuţ Simion, partener, PwC România:
Până când ANAF-ul nu beneficiază de această reformă, de acest inflow de resurse care să îi permită să se digitalizeze, să aibă capacitatea şi infrastructura necesară să proceseze informaţii complexe, orice modificare a unui sistem de impozite taxe nu poate să aducă decât şi mai multă debandadă.
Andreea Mitiriţă, partener, PwC România:
Sunt centre de dezvoltare în România, în special în zona de IT şi tehnologie, sunt companii care au chiar denumirea departamentelor de cercetare - dezvoltare. Sunt companii din industria auto care au astfel de centre.
Ruxandra Târlescu, partener, PwC România
Raportat la discuţiile care au avut loc în zona asta de taxare suplimentară a proprietăţilor, nu este un subiect nou. Adică am avut asta până în 2016, la momentul respectiv o persoană fizică care avea patru proprietăţi plătea un impozit majorat cu 300% pentru a patra, deci chiar mai mult decât ceea ce se are în vedere în momentul de faţă.
