♦ Ziarul Financiar şi casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), divizia de consultanţă fiscală, au organizat miercuri, 8 martie, o dezbatere cu privire la cele mai noi teme din fiscalitatea românească şi la ce să fie atente companiile în perioada următoare din acest punct de vedere.
Din discuţiile din piaţă, ANAF încearcă să reclasifice împrumuturile dintr-un grup de companii, inclusiv împrumuturile acordate de acţionari companiilor proprii, o practică des întâlnită în România, în majorare de capital. Astfel, unele cheltuieli care erau deductibile, cum ar fi o parte din dobânzi sau diferenţa de curs valutar, ar putea să se transforme în datorii către ANAF.
„Urmează o bombă. Retractarea împrumutului intragrup. ANAF încearcă să reclasifice împrumuturile intragrup în aport la capital, cea ce schimbă tratamentul fiscal. Nu mai ai diferenţa de curs valutar şi dobânzi, care erau deductibile până la un anumit prag“, a spus Marius Ionescu, partener coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live.
„Este un subiect foarte nou, foarte cald în piaţă. Este o problemă mare, de o magnitudine impresionantă“, a adăugat Alina Timofti, partener coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală.
În opinia lui Marius Ionescu, problema ar putea fi similară cu scandalul diurnelor pentru şoferii profesionişti, care putea băga în faliment transportatorii, nevoiţi să plătească din urmă cheltuielile deductibile pentru diurne.
„Semnalele noastre este că abordarea centralizată de la nivelul ANAF şi vom ajunge în aceeaşi catastrofă care a fost cu diurnele şoferilor, care îngropa o industrie întreagă“, a mai spus Marius Ionescu.
O comunitate pentru soluţii la litigii fiscale
Casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), divizia de consultanţă fiscală, a pus pe picioare platforma Centrul de Excelenţă în Litigii Fiscale (CELF). Consultanţii NNDKP şi Cezar Caluschi, general manager, Oameni şi Companii, au vorbit despre proiect la ediţia specială ZF Live.
„Ca să construim această comunitate am făcut un pilot în care ne-am întâlnit cu câteva zeci de directori financiari şi cu câteva departamente de legal din companii mari şi foarte mari din diverse domenii. Câte organizaţii erau la masă, atâtea probleme erau şi erau abordate diferit de instituţiile statului“, povesteşte Cezar Caluschi despre CELF.
„Conceptul Centru de Excelenţă în Litigii Fiscale (CELF) a evoluat, pentru că acest concept înseamnă cumularea unei experienţe mari din punct de vedere tehnic şi practic, pe baza sutelor de dispute fiscale pe care le avem în cadrul casei dea avocatură“, a spus Alina Timofti.
Ciprian Păun, partener coordonator NNDKP Cluj-Napoca, a spus despre platformă că se bazează mai degrabă pe experienţa argumentelor care au câştigat litigii fiscale şi mai puţin pe partea de precedent.
„Noi la CELF dezbatem argumentul şi nu precedentul. Asta ar fi specificitatea dreptului român şi dreptului fiscal român. Putem extrage din soluţiile pozitive pe care le identificăm argumentele pe care s-a câştigat un anumit proces. Atunci reuşim să facem o inventariere a speţelor pe care s-a câştigat“, a spus el.
Legislaţia fiscală la zi
Nu este de aşteptat ca legislaţia fiscală să fie modificată drastic, cum ar fi creşteri bruşte ale TVA, cum au fost în trecut, chiar dacă bugetul de stat este sub presiune şi deficitul bugetar trebuie să scadă, sunt de părere specialiştii NNDKP. Cu toate acestea, fiscalitatea se va modifica, mai ales prin prisma angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar creşterile de taxe ar putea veni şi ca urmare a presiunilor din buget.
„Prin PNRR statul are nişte angajamente, nişte jaloane. Vorbim de microîntreprinderi, de facilităţile la construcţii, de facilităţile la IT-işti. Pe ele nu le vedem implementate anul acesta, dar există nişte jaloane. Odată asumate, ele trebuie implementate“, a spus Alina Timofti.
„Se pune problema ce o să facă statul român, în condiţiile în care ecuaţia bugetară se complică foarte mult anul acesta şi anul viitor. Sperăm să nu fie creşteri de taxe, dar nu văd altă opţiune, sincer“, a adăugat Marius Ionescu.
Un alt instrument pentru majorarea veniturilor este creşterea frecvenţei şi intensităţii controalelor fiscale asupra companiilor:
„Când avem presiune pe buget, istoria ne arată că există doar două modalităţi de a depresuriza: fie creşti fiscalitatea, fie dai drumul la controale şi le înteţeşti peste măsură în piaţă. Vom vedea dacă va creşte fiscalitatea. Eu nu mă aştept să vedem creşteri de taxe de la 19% la 24%, cum am mai văzut“, a mai spus Alina Timofti.
Statul câştigă litigiile fiscale mici, le pierde pe cele mari
Statistica din practică arată că statul câştigă doar jumătate sau chiar mai puţin din litigiile fiscale mari, au spus specialiştii NNDKP. Cu toate acestea, media naţională înclină în favoarea statului, pentru că ANAF câştigă multe litigii fiscale mici.
„Deja în litigiile fiscale mari, adică cele de peste 3 mil. de euro, avem o pondere sensibil egală între litigiile câştigate de contribuabili şi cele câştigate de autorităţile fiscale“, a spus Ciprian Păun, partener coordonator, NNDKP Cluj-Napoca.
Pentru litigiile mici, termenul de soluţionare în instanţă este, în medie, de doi ani şi şase luni, a mai spus Ciprian Păun, în vreme ce pentru litigiile mari termenul mediu este de circa 4 ani.
razvan.botea@zf.ro
Alina Timofti, partener coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală
► Conceptul Centru de Excelenţă în Litigii Fiscale (CELF) a evoluat, pentru că acest concept înseamnă cumularea unei experienţe mari din punct de vedere tehnic şi practic, pe baza sutelor de dispute fiscale pe care le avem în cadrul casei dea avocatură.
► Suntem în faţa unei noi etape la care am simţit că am ajuns în mod organic şi vrem să creăm o platformă de comunicare a acestui centru de excelenţă.
► Noi avem un sistem legislativ care nu se bazează întotdeauna pe precedent. De aici nevoia de a exista o platformă în care ideile să vină din toate direcţiile, să se agrege cazuri foarte specializate, care să fie tratate relativ uniform de toţi actorii din piaţă. Este un fel de agregator al speţelor şi al modului în care sunt tratate disputele fiscale în piaţă, pentru că nu avem astfel de instrumente.
► Fiscul nu are întotdeauna o înţelegere detaliată a industriilor pe care le controlează.
► Ca şi abordare, noi îi spunem clientului atunci când nu are dreptate.
► Când avem presiune pe buget, istoria ne arată că există doar două modalităţi de a depresuriza: fie creşti fiscalitatea, fie dai drumul la controale şi le înteţeşti peste măsură în piaţă. Vom vedea dacă va creşte fiscalitatea. Eu nu mă aştept să vedem creşteri de taxe de la 19% la 24%, cum am mai văzut.
► Prin PNRR statul are nişte angajamente, nişte jaloane. Vorbim de microîntreprinderi, de facilităţile la construcţii, de facilităţile la IT-işti. Pe ele nu le vedem implementate anul acesta, dar există nişte jaloane. Odată asumate, ele trebuie implementate.
► Al doilea cel mai mare litigiu a fost de 100 de mil. de euro şi suma a fost plătită de către companie. Încă este blocată, după 8 ani.
► Digitalizarea ANAF s-a produs să acopere prima dată marii contribuabili. Or, marii contribuabili ştim bine, nu sunt aceia care fac evaziunea mare, frauda de TVA, de exemplu. Deci nu ne aşteptăm ca această digitalizare să producă efecte imediat.
► Conceptul Centru de Excelenţă în Litigii Fiscale (CELF) a evoluat, pentru că acest concept înseamnă cumularea unei experienţe mari din punct de vedere tehnic şi practic, pe baza sutelor de dispute fiscale pe care le avem în cadrul casei dea avocatură.
► Suntem în faţa unei noi etape la care am simţit că am ajuns în mod organic şi vrem să creăm o platformă de comunicare a acestui centru de excelenţă.
► Noi avem un sistem legislativ care nu se bazează întotdeauna pe precedent. De aici nevoia de a exista o platformă în care ideile să vină din toate direcţiile, să se agrege cazuri foarte specializate, care să fie tratate relativ uniform de toţi actorii din piaţă. Este un fel de agregator al speţelor şi al modului în care sunt tratate disputele fiscale în piaţă, pentru că nu avem astfel de instrumente.
► Fiscul nu are întotdeauna o înţelegere detaliată a industriilor pe care le controlează.
► Ca şi abordare, noi îi spunem clientului atunci când nu are dreptate.
► Când avem presiune pe buget, istoria ne arată că există doar două modalităţi de a depresuriza: fie creşti fiscalitatea, fie dai drumul la controale şi le înteţeşti peste măsură în piaţă. Vom vedea dacă va creşte fiscalitatea. Eu nu mă aştept să vedem creşteri de taxe de la 19% la 24%, cum am mai văzut.
► Prin PNRR statul are nişte angajamente, nişte jaloane. Vorbim de microîntreprinderi, de facilităţile la construcţii, de facilităţile la IT-işti. Pe ele nu le vedem implementate anul acesta, dar există nişte jaloane. Odată asumate, ele trebuie implementate.
► Al doilea cel mai mare litigiu a fost de 100 de mil. de euro şi suma a fost plătită de către companie. Încă este blocată, după 8 ani.
► Digitalizarea ANAF s-a produs să acopere prima dată marii contribuabili. Or, marii contribuabili bine ştim, nu sunt aceia care fac evaziunea mare, frauda de TVA, de exemplu. Deci nu ne aşteptăm ca această digitalizare să producă efecte imediat.
Marius Ionescu, partener coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală
► Din păcate, în România, când vine vorba de relaţia contribuabil-fisc, se ajunge aproape întotdeauna la litigiu fiscal, din două motive: Fiscul în România tinde să fie relativ agresiv şi nu există aşa numite metode de conformare şi remediere. Odată ce s-a terminat inspecţia fiscală, contribuabilul mai are foarte puţine instrumente pentru a mai remedia ceva.
► Există câteva metode, poţi cere o eşalonare, să te duci în instanţă să ceri suspendarea sau să ceri o scrisoare de garanţie bancară. În alte ţări mai dezvoltate este o varietate de instrumente unde poţi intra în dialog şi să faci un fel de management al daunelor.
► Când vorbim de litigiu fiscal începem încă din partea de inspecţie.
► Din păcate, toată lumea ajunge la litigii fiscale. Statisticile noastre sunt total diferite de statisticile ANAF. ANAF are nişte statistici în care câştigă foarte mult şi pierde foarte puţin din total constatări, dar asta pentru că sunt statistici la nivel general, pe ţară. La nivel de mici contribuabili, de multe ori Fiscul are dreptate şi atunci degeaba se contestă. Dacă te duci în zona de mari contribuabili, însă, unde sunt sumele mari, rata de pierdere în instanţă a ANAF este mult mai mare şi rata de câştig a contribuabililor este de cel puţin 50%.
► Noi am identificat nevoie de experienţă în litigii fiscale. Într-o casă mare de avocatură, cum este NNDKP existau mai multe echipe care făceau litigii fiscale şi am adunat experienţă.
► Din păcate, în România, când vine vorba de relaţia contribuabil-fisc, se ajunge aproape întotdeauna la litigiu fiscal, din două motive: Fiscul în România tinde să fie relativ agresiv şi nu există aşa numite metode de conformare şi remediere. Odată ce s-a terminat inspecţia fiscală, contribuabilul mai are foarte puţine instrumente pentru a mai remedia ceva.
► Există câteva metode, poţi cere o eşalonare, să te duci în instanţă să ceri suspendarea sau să ceri o scrisoare de garanţie bancară. În alte ţări mai dezvoltate este o varietate de instrumente unde poţi intra în dialog şi să faci un fel de management al daunelor.
► Când vorbim de litigiu fiscal începem încă din partea de inspecţie.
► Din păcate, toată lumea ajunge la litigii fiscale. Statisticile noastre sunt total diferite de statisticile ANAF. ANAF are nişte statistici în care câştigă foarte mult şi pierde foarte puţin din total constatări, dar asta pentru că sunt statistici la nivel general, pe ţară. La nivel de mici contribuabili, de multe ori Fiscul are dreptate şi atunci degeaba se contestă. Dacă te duci în zona de mari contribuabili, însă, unde sunt sumele mari, rata de pierdere în instanţă a ANAF este mult mai mare şi rata de câştig a contribuabililor este de cel puţin 50%.
► Noi am identificat nevoie de experienţă în litigii fiscale. Într-o casă mare de avocatură, cum este NNDKP existau mai multe echipe care făceau litigii fiscale şi am adunat experienţă.
► Consultanţa şi litigiul fiscal sunt îngemănate. În parte de inspecţie fiscală suntem lângă companie şi în faza de contestaţie. Când dosarul merge la instanţă, intră colegii noştri de la litigii, care ştiu toată procedura din instanţă. Şi acolo noi îi sprijinim pe partea tehnică.
► Noi avem clienţi mulţi în zona de energie şi au plătit foarte mult în taxe excepţionale la bugetul de stat.
► Se pune problema ce o să facă statul român, în condiţiile în care ecuaţia bugetară se complică foarte mult anul acesta şi anul viitor. Sperăm să nu fie creşteri de taxe, dar nu văd altă opţiune, sincer.
Ciprian Păun, partener coordonator, NNDKP Cluj-Napoca
► Noi la CELF dezbatem argumentul şi nu precedentul. Asta ar fi specificitatea dreptului român şi dreptului fiscal român. Putem extrage din soluţiile pozitive pe care le identificăm, argumentele pe care s-a câştigat un anumit proces. Atunci reuşim să facem o inventariere a speţelor pe care s-a câştigat.
► Există o oarecare doză de modernitate în argumentarea instanţelor de judecată şi o doză mai puţin importantă de argumente europene folosite de către instanţele de judecată. Am observat din analiza jurisprudenţei că acolo unde contribuabilul foloseşte resursele şi argumentaţia Curţii de Justiţie a UE, liniile directoare şi interpretările OECD şi precum şi o anumită linie de argumentaţie modernă, şi instanţele de judecată sunt mai prietenoase cu contribuabilii.
► Eu cred că deja în litigiile fiscale mare, adică cele de peste 3 mil. de euro, avem o pondere sensibil egală între litigiile câştigate de contribuabili şi cele câştigate de autorităţile fiscale.
► Avem problematica rambursării de TVA, o problemă veşnică. Din păcate, interpretări cu privire la dreptul contribuabilului de a rambursa TVA-ul în situaţii în care avem în lanţ anumite disfuncţionalităţi, nu se depun toate documentele considerate de Fisc ca fiind obligatorii. Această problemă a TVA-ului grevează instanţele de judecată.
► Noi la CELF dezbatem argumentul şi nu precedentul. Asta ar fi specificitatea dreptului român şi dreptului fiscal român. Putem extrage din soluţiile pozitive pe care le identificăm, argumentele pe care s-a câştigat un anumit proces. Atunci reuşim să facem o inventariere a speţelor pe care s-a câştigat.
► Există o oarecare doză de modernitate în argumentarea instanţelor de judecată şi o doză mai puţin importantă de argumente europene folosite de către instanţele de judecată. Am observat din analiza jurisprudenţei că acolo unde contribuabilul foloseşte resursele şi argumentaţia Curţii de Justiţie a UE, liniile directoare şi interpretările OECD şi precum şi o anumită linie de argumentaţie modernă, şi instanţele de judecată sunt mai prietenoase cu contribuabilii.
► Eu cred că deja în litigiile fiscale mare, adică cele de peste 3 mil. de euro, avem o pondere sensibil egală între litigiile câştigate de contribuabili şi cele câştigate de autorităţile fiscale.
► Pe de-o parte, avem problematica rambursării de TVA, o problemă veşnică. Din păcate, interpretări cu privire la dreptul contribuabilului de a rambursa TVA-ul în situaţii în care avem în lanţ anumite disfuncţionalităţi, nu se depun toate documentele considerate de Fisc ca fiind obligatorii. Această problemă a TVA-ului grevează instanţele de judecată.
► Pentru un litigiu care are o valoare de sub 3 milioane de lei şi care începe în primă instanţă în faţa tribunalelor judeţene, cu recurs în faţa curţilor de apel şi cu o expertiză cu care am luat-o noi ca fiind medie, media litigiilor în România calculată în 2022 este de doi ani şi jumătate.
► Pentru un litigiu care începe cu o valoare de peste 3 mil. de lei, care începe la Curtea de Apel şi se termină cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, durata medie ajunge la 4 ani.
Cezar Caluschi, general manager, Oameni şi Companii
► Noi ne-am specializat în a construi şi administra comunităţi de business şi profesionale. Din punctul nostru de vedere, o comunitate, ca să funcţioneze, are nevoie să aibă de la câteva sute la câteva mii de persoane . Este aproape imposibil să spui că ai o comunitate de 50.000 de oameni, pentru că nu vei putea niciodată realmente să înţelegi toate problemele grupului respectiv.
► În acest caz (CELF - n. red.) am identificat nevoia companiilor de a avea acces la un bazin mare de cazuistică în zona fiscală, cu aceste ramificaţii în zona de legalitate. Ne dorim să dăm câtorva mii de companii din România posibilitatea, prin specialiştii din zona de legal şi fiscal, să participe, să se implice şi să afle aceste lucruri, care dacă nu sunt spuse într-un grup, rămân la nivelul de consultanţă fiscală.
► Ca să construim această comunitate am făcut un pilot în care ne-am întâlnit cu câteva zeci de directori financiari şi cu câteva departamente de legal din companii mari şi foarte mari din diverse domenii. Câte organizaţii erau la masă, atâtea probleme erau şi erau abordate diferit de instituţiile statului.
► Noi ne-am specializat în a construi şi a construi şi administra comunităţi de business şi profesionale. Din punctul nostru de vedere, o comunitate, ca să funcţioneze, are nevoie să aibă de la câteva sute la câteva mii de persoane . este aproape imposibil să spui că ai o comunitate de 50.000 de oameni, pentru că nu vei putea niciodată realmente să înţelegi toate problemele grupului respectiv.
► În acest caz am identificat nevoia companiilor de a avea acces la un bazin mare de cazuistică în zona fiscală, cu aceste ramificaţii în zona de legalitate. Ne dorim să dăm câtorva mii de companii din România posibilitatea, prin specialiştii din zona de legal şi fiscal, să participe, să se implice şi să afle aceste lucruri, care dacă nu sunt spuse într-un grup, rămân la nivelul de consultanţă fiscală.
► Ca să construim această comunitate am făcut un pilot în care ne-am întâlnit cu câteva zeci de directori financiari şi cu câteva departamente de legal din companii mari şi foarte mari din diverse domenii. Câte organizaţii erau la masă, atâtea probleme erau şi erau abordate diferit de instituţiile statului.
► Participarea este gratuită. Tu participi la aceste webinarii şi poţi interveni pe chat. În plus, toate temele şi discuţiile sunt rezumate şi cei care s-au înscris au acces la materiale. Aceasta este o altă componentă importantă a comunităţii pe care o dezvoltăm noi, că membrii au acces la această arhivă de tematici.
