• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
ZF Logistica businessului

ZF Logistica Businessului, un proiect ZF & Element Industrial. Ciprian Roşca, Cramele Recaş: Luăm în calcul o eficientizare a activităţii, ne gândim la nişte centre zonale. Vrem ca, în următorii ani, să păstrăm ritmul de creştere de 10-15%

26.04.2022, 00:06 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Producătorul are un depozit la Recaş, unde se află şi crama, cu o suprafaţă cuprinsă între 10.000 şi 11.000 de metri pătraţi, dar şi unul în Bucureşti, care are între 500 şi 600 de metri pătraţi.

Producătorul de vin Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil din România, se gândeşte la o extindere a acoperirii naţionale prin deschi­derea unor depozite zonale, pe lângă cele pe care le are deja.

„Luăm în calcul o eficientizare a activităţii, ne gândim la nişte centre zonale. Avem planuri ca, în următorii ani, să păstrăm ritmul de creştere, care este în jur de 10-15% în volum“, a spus Ciprian Roşca, directorul comercial al companiei, în emisiunea online ZF Logistica businessului. Din punct de vedere logistic, produ­cătorul are un depozit la Recaş, unde se află şi crama, cu o suprafaţă cuprinsă între 10.000 şi 11.000 de metri pătraţi, dar şi unul în Bucureşti, care are între 500 şi 600 de metri pătraţi.

„Avem 1.100 de hectare cultivate şi, de asemenea, avem contracte cu doi parteneri, prin care administrăm plantaţiile lor, iar tot vinul pentru export pleacă din acele centre viticole. Astfel, cramele Recaş deservesc doar piaţa locală. Acum zece ani, am avut şi un depozit propriu, dar am renunţat şi am apelat la un centru logistic al unui alt dezvoltator.“ Cel mai important atribut al unei crame, spune Ciprian Roşca, este spaţiul de depozitare în vrac.

„Există nişte cisterne de inox în care se depozitează vinul, iar în fluxul normal se îmbuteliază pe măsura vânzării. Lucrăm cu depozitul centralizat de la Recaş, care deserveşte atât partea de export, cât şi piaţa internă, şi cu centrul logistic din Bucureşti, din care deservim aproape jumătate de ţară.“

Anul trecut, producătorul de vin din Timiş, deţinut de familiile Iova, Georgiu şi Cox, a depăşit 58 de milioane de euro cifră de afaceri consolidată pe întregul grup de firme. Din total, 48% reprezintă vânzările pe piaţa internă, iar restul îl reprezintă exportul, această pondere fiind constantă în ultimii cinci ani.

„Dezvoltarea a fost destul de bună în ultimii ani. Acoperim un spectru larg de gusturi şi de soiuri, avem preţuri de la 12 lei pentru produsele de hipermarket la 200 de lei – pentru cele superpremium. Suntem axaţi pe piaţa de vinuri seci şi demiseci. Avem Fetească regală, care este cel mai vândut sortiment al nostru, dar şi Sauvignon Blanc, Pinot, Chardonnay, Cabernet, Merlot, Fetească neagră. Rose-ul se vinde cel mai bine, este în trend.“

Ciprian Roşca spune că, după doi ani de pandemie, în ultimele luni se simte o dezmorţire în industria HoReCa, însă problema acestui sector acum este lipsa personalului. Retailul este şi el o componentă importantă pentru Cramele Recaş, brandul regăsindu-se în toate reţelele prezente local, cu excepţia Kaufland şi Penny. Astfel, vânzările în comerţul modern reprezintă circa 40% din întregul business.

„Avem speranţe mari de la online, dar per total încă înseamnă puţin, volumele sunt foarte mici la nivel naţional.“

Directorul comercial de la Cramele Recaş spune că, dacă, în trecut, în mod tradiţional, Paştele şi Crăciunul erau perioadele cu vârfuri de vânzări, odată cu ascensiunea vinului rose în gusturile consumatorilor, şi vara a crescut foarte mult vânzări. Astfel, de la Paşte până în septembrie, vânzările sunt constante, iar Crăciunul vine cu un maxim al vânzărilor. La polul opus, lunile ianuarie şi februarie vin cu minime la vânzări.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Element Industrial