Oamenii trebuie să fie în centrul culturii organizaţionale ale oricărei companii, iar wellbeing-ul nu poate funcţiona ca un set de iniţiative izolate, dacă nu este susţinut prin încredere, autonomie şi respect real, crede Mirela Stere, director de resurse umane şi comunicarea internă în cadrul Macromex.

Strategia de wellbeing nu este un set de beneficii cosmetice, ci o strategie legată direct de performanţă şi retenţie pentru o companie. Într-o industrie complexă precum cea de automotive, unde un tehnician poate avea nevoie de până la trei ani de formare pentru a stăpâni un job, „a pierde un om” nu este doar o fluctuaţie într-un raport, ci un risc real de a opri fluxuri critice.

Viarom Construct, companie antreprenorială cu peste 300 de angajaţi şi aproape 25 de ani de activitate axată pe construcţia de infrastructură rutieră, mizează pe o cultură de HR axată pentru grija faţă de angajaţi, după cum a povestit Adina Ispas, director de resurse umane în cadrul companiei, la cea mai recentă ediţie a emisiunii „Te simţi mai bine…“.

Pentru Doina Filip, Head of Reward & HR Budget, Human Resources în cadrul Orange România, principala provocare după fuziunea dintre Orange România şi Orange România Communications (Fosta Telekom Romania Communications, finalizată la 1 iunie 2024) nu a fost una tehnică, ci una umană.

„Bankingul e un domeniu foarte specific, dar nu e deloc rece, cum pare din afară. Lucrezi cu banii altora, iar asta te obligă să fii riguros, responsabil, atent. Când eşti o bancă mai mică, cum e Patria Bank, provocările sunt chiar mai mari, pentru că trebuie să creezi singur procesele, nu le primeşti gata făcute de la un headquarter”, explică Monica Moise, director de resurse umane, Patria Bank, în cea mai recentă ediţie a emisiunii „Te simţi mai bine…”

„În situaţia puţin probabilă a depre­surizării cabinei, părintele trebuie să-şi pună primul masca de oxigen, apoi o va pune copilului. Pare contraintuitiv, dar e singura variantă corectă. Aşa este şi într-un mediu organiza­ţional: noi trebuie să respirăm primii ca să-i putem ajuta pe ceilalţi“, descrie Alina Şerban, human resourcesc manager, Menzies Aviation România, ne­ce­sitatea atenţiei faţă de cei care conduc echipele din cadrul com­paniei pe care ea o reprezintă.

O cultură organizaţională sănătoasă porneşte întotdeauna de la leadership – de la felul în care liderii formează echipe, dezvoltă oameni şi construiesc încredere în locul unei simple urmăriri a rezultatelor. Pre­siunea pe rezultate şi eficienţă este constantă în organizaţii, iar câştigători vor fi cei care reuşesc să păstreze echilibrul între performanţă şi umanitate, crede Maria Zoicaş, head of HR al ING România.

„Avem câteva categorii diferite de profesionişti. Curieri care preiau colete de la avion şi le livrează clienţilor – sau invers, colegi care se ocupă de vămuire, dar şi echipe de birou pentru financiar, tehnologie, relaţia cu clienţii, resurse umane“, explică Andreea Georgescu, HR director la DHL România, în cea mai recentă ediţie a emisiunii Te simţi mai bine…, susţinută de MedLife. Tocmai diversitatea aceasta face din wellbeing o temă cu mai multe nuanţe. Pentru curieri, de exemplu, provocarea nu e programul (la ora 17:00 pot merge acasă), ci pauza de prânz şi accesul la medic. „Le oferim confortul psihic că pot ajunge la specialişti oricând e nevoie şi facem multă educaţie pe medi­cină preventivă.“ În paralel, echi­pele testează soluţii de nutri­ţie realistă pentru zile aglomerate – „sendvişuri sănătoase, diver­sitate“ – şi insistă cu „evenimen­te, campanii, reţete“, chiar dacă o parte dintre colegi rămân reti­cenţi la început.

„Am trecut de la o perioa­dă de pre-awareness, în care eram mândri că stăm cât mai mult la bi­rou, la o etapă de awareness, accelerată de pandemie. Astăzi, suntem în post-awareness, adică în mo­mentul în care trebuie să trecem de la vorbe la fapte“, spune Andreea Voinea, chief people culture officer la BCR, în prima ediţie a emisiunii „Te simţi mai bine…“, un nou proiect ZF susţinut de MedLife.