Te simţi mai bine... Un proiect susţinut de MedLife. Ce îşi doresc tinerii din banking: libertate, echilibru şi un salariu de intrare de 1.000 de euro

♦ „A fost o vreme când toată lumea voia să devină bancher. Acum tinerii nu prea mai visează la asta. Nu mai vor un job fix, de la 9 la 5, nu vor să fie controlaţi, vor să fie independenţi”, spune Monica Moise, director de resurse umane la Patria Bank, o instituţie cu aproape 600 de angajaţi şi o structură organizatorică de tip antreprenorial, unde deciziile se iau rapid, dar responsabilitatea este uriaşă.

„Bankingul e un domeniu foarte specific, dar nu e deloc rece, cum pare din afară. Lucrezi cu banii altora, iar asta te obligă să fii riguros, responsabil, atent. Când eşti o bancă mai mică, cum e Patria Bank, provocările sunt chiar mai mari, pentru că trebuie să creezi singur procesele, nu le primeşti gata făcute de la un headquarter”, explică Monica Moise, director de resurse umane, Patria Bank, în cea mai recentă ediţie a emisiunii „Te simţi mai bine…”

Pentru HR, schimbarea de generaţii înseamnă o redefinire a echilibrului pentru angajaţi. „În momentul de faţă, în companii coexistă trei, chiar patru generaţii – baby boomers, generaţia X, milenialii şi acum generaţia Z. Fiecare are alte aşteptări, dar toţi vor acelaşi lucru: atenţie, ascultare, respect. Tinerii, în special, vor un echilibru foarte clar între viaţa profesională şi cea personală. Vor să se bucure de timpul lor, să poată merge la mare, la munte, la schi. E foarte bine – îşi valorifică timpul personal mai mult decât oricare altă generaţie”, spune Monica Moise.

De asemenea, deseori, tinerii au aşteptări salariale care nu sunt în concordanţă cu realitatea: „Generaţiile tinere sunt foarte orientate spre zona financiară şi întreabă din prima: „Cât se plăteşte?“ Cel mai des auzim cifra de 1.000 de euro, indiferent de experienţă. Nu ştiu exact de ce, dar a devenit un fel de reper mental. Realitatea e că nu poţi începe cu 1.000 de euro fără să fi făcut nimic înainte. Noi avem poziţii entry-level unde oamenii sunt învăţaţi de la zero, iar primul criteriu e responsabilitatea. În banking nu poţi lucra dacă nu eşti conştient că lucrezi cu bani care nu sunt ai tăi”.

Ea observă însă şi o schimbare mai subtilă: „Tinerii nu mai caută stabilitatea cu orice preţ, ci libertatea. Vor sens în ceea ce fac şi un mediu care le respectă nevoile. În acelaşi timp, trebuie să înţeleagă că libertatea vine la pachet cu responsabilitatea. E un echilibru fin, pe care noi, în HR, încercăm să-l cultivăm”.

Patria Bank menţine un model flexibil de lucru, dar cu limite clare. „Cam jumătate dintre angajaţi au acces la telemuncă, însă nu recomand lucrul de acasă pe durate lungi. Ai nevoie de interacţiune, de colaborare. Una dintre cele mai importante com­petenţe azi este capacitatea de a colabora, de a privi omul în ochi. Pandemia ne-a ajutat să ne digita­lizăm, dar ne-a lăsat şi cu sechele emoţionale şi cu dificultăţi de relaţio­nare. Dacă nu mai ştii să comunici faţă în faţă, pierzi ceva esenţial.”

În ceea ce priveşte sănătatea angajaţilor, Patria Bank extinde noţiunea de wellbeing dincolo de fizic: „Vorbim despre sănătate în sens larg – fizică, emoţională, mentală. Avem parteneriat cu MedLife pentru programe şi webinarii tematice, acces la World Class şi 7Card pentru mişcare şi reguli clare privind timpul de odihnă şi echilibrul între muncă şi viaţa personală”. Nu e doar o listă de beneficii, e o chestiune de siguranţă operaţională: oamenii care lucrează într-un mediu reglementat trebuie să fie odihniţi, calmi şi concentraţi.

Despre avantajele unei bănci antreprenoriale, Monica Moise spune că „firul roşu e mai scurt”: „Poţi lua decizii repede, poţi vorbi direct cu managementul, poţi acţiona rapid. Sigur, asta înseamnă şi presiune, dar şi agilitate. Suntem o bancă în care oamenii simt impactul deciziilor lor”.

Vorbind despre tendinţele pieţei muncii, Monica Moise observă că un alt fenomen cu impact asupra companiilor din România (şi nu numai) este cel al „quiet quitting-ului” – retragerea tăcută a angajaţilor. „Quiet quitting nu se întâmplă peste noapte. Întâi se retrag apele, scade iniţiativa, energia, feedbackul. Apoi vine valul. Prefer colegii cu care intri într-un debate, pentru că asta înseamnă că le pasă. Când nu le mai pasă, organizaţia e în pericol”, avertizează Monica Moise. Potrivit acesteia, 52% dintre plecările voluntare din companii se produc din cauza managerului direct, nu a culturii organizaţionale. „De asta insistăm mult pe leadership şi pe feedback. Fără feedback pozitiv spus la timp, omul nu ştie ce să repete. Dacă îi spui doar ‘nu e bine’, ajunge să nu mai facă nimic. E valabil şi pentru adulţi, şi pentru copii.”

În final, Monica Moise reduce întreaga filosofie a muncii la un principiu simplu: „Grija pentru angajaţi înseamnă, înainte de toate, să-i asculţi. Beneficiile financiare contează, dar mai importante sunt gesturile invizibile: să ştii că te poţi sprijini pe cineva, că eşti apreciat, că munca ta are sens”.

Iar fraza care îi defineşte cel mai bine credinţa despre oameni este: „Mă simt mai bine la Patria Bank atunci când simt că am făcut ceva util şi că ceea ce am făcut este apreciat de oamenii din jur”.