ZF Mobility, un proiect ZF & Autonom. Alexandru Stânean, CEO, TeraPlast: „Rezultatele primului trimestru nu sunt pe placul meu şi sunt convins că nici pe placul investitorilor“. Bugetul anual rămâne în picioare, pe trei pariuri majore

♦ După o pierdere netă de 10,6 milioane de lei în T1/2026 - al doilea trimestru consecutiv pe minus şi peste pragul intern de - 7 mil. lei - şeful celui mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est nu schimbă ţinta de afaceri de 1,3 mld. lei şi 15 mil. lei profit ♦ Mizează pe cele 15 mld. lei alocate prin bugetul de stat pentru apă-canal-gaz şi pe deblocarea fondurilor europene în Ungaria.

Alexandru Stânean, directorul general al grupului TeraPlast (BVB: TRP), a comentat rezultatele pri­mului trimestru - o cifră de afaceri de 235,5 mil. lei, în scădere cu 5,5% an/an, EBITDA în contracţie cu 58%, până la 8,9 mil. lei şi o pierdere netă de 10,6 mil. lei, după un profit de 1,2 mil. lei în T1/2025. Bugetul intern al grupului prevedea o pierdere de circa 7 mil. lei pe primele trei luni, deci nici pragul propriu nu a fost atins.

„Vă spun din start că a fost un trimestru ale cărui rezultate nu sunt pe placul meu şi sunt convins că nici pe placul investitorilor“, a declarat a­cesta într-un interviu pentru emisiu­nea ZF Mobility, realizată de ZF şi Autonom.

Trei factori au comprimat simul­tan activitatea: o iarnă grea în ianua­rie şi februarie, întârzierea aprobării bugetului de stat şi şantierele înghe­ţate în Ungaria până la deznodă­mântul electoral. „Am început cu o iarnă, nu dificilă, ci o iarnă adevărată. Lunile ianuarie şi februarie au fost grevate de o vreme care nu a permis efectuarea lucrărilor de construcţii nici în România, nici în estul Europei“, spune Alexandru Stânean. Reluarea din martie a venit însă peste un şoc nou: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi saltul preţu­rilor la polimerii de bază. „Unii poli­meri au crescut chiar şi cu 80%“, afirmă CEO-ul TeraPlast, care preci­zează că impactul real se va vedea abia mai târziu: „Impactul acestora nu se regăseşte decât într-o mică mă­sură în rezultatele primului trimestru. El urmează să se manifeste în cifrele din trimestrele următoare.“

Experienţa războiului din Ucrai­na a fost deja încorporată în mecanis­mul comercial. „Ne-am ajustat modul în care facem ofertele, în sensul în care de la o valabilitate medie de o lună a ofer­telor ne ducem înspre oferte valabile o zi sau trei zile, în funcţie de cât de volatilă este piaţa“, explică Stânean.

După emoţia iniţială, preţurile materiilor prime „s-au imunizat la efectul emoţional“ al startului conflictului, dar rămân mult peste nivelurile pre-criză.

Pe partea de costuri interne, creşterea cheltuielilor cu personalul are şi un efect de bază - în T1/2025 fabrica din Serbia avea schema completă, iar perimetrul de consolidare a fost mai larg. „Nu consider ca fiind iminente ajustări profunde ale bazei de cheltuieli până nu ne lămurim cum evoluează cererea din piaţă“, este mesajul CEO-ului, care leagă orice posibilă restructurare de pragul psihologic al constructorilor: cererea „va exista atâta timp cât preţurile la produsele noastre nu vor depăşi nivelurile pe care constructorii le-au bugetat când au depus devizele pentru lucrările de investiţii publice“.

Ţinta anuală - o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei şi un profit net de 15 mil. lei - rămâne pe masă. „Cifrele rămân în picioare“, confirmă Alexandru Stânean. Premisele se sprijină pe trei piloni. Primul: bugetul de stat. „Avem aprobat bugetul pentru România, care prevede alocări bugetare de 15 miliarde de lei pentru lucrări de apă, canal şi gaz, un nivel extrem de bun. Practic, este o piaţă de 3 miliarde de euro“, spune CEO-ul, condiţionând însă rezultatul de „capacitatea de implementare a autorităţilor române“.

Al doilea pilon este Ungaria, după ce alegerile au adus la putere un guvern pro-european. „Pe informaţiile pe care le avem de la colegii de acolo, urmează ca, începând cu trimestrul al treilea al acestui an, să vedem accesări semnificative de fonduri europene şi în Ungaria, o piaţă care în ultimii ani nu a beneficiat de aceste fonduri“, explică Stânean. Temperează însă aşteptările: „Ungaria poate să compenseze dacă amplitudinea scăderii în România nu este foarte mare. Dacă este foarte mare, Ungaria e o piaţă prea mică ca să poată să compenseze.“

Al treilea pilon vine din interior. „Vedem o evoluţie pozitivă, aş spune în sfârşit, după multe trimestre de aşteptare, a segmentului de ambalaje, care a trecut cu EBITDA în teritoriu pozitiv“, semnalează Alexandru Stânean. Cu peste jumătate din business-ul de instalaţii direcţionat - direct sau indirect - către proiecte de infrastructură, grupul livrează anual circa 40.000 km de tubulatură. Autostrăzile reprezintă, contrar percepţiei, un segment minor: „Cei 400 de kilometri de autostradă pe care se preconizează să fie instalaţi sunt foarte importanţi, însă ponderea mare a vânzărilor nu este legată de lucrările de autostrăzi. Aducţiunile de apă, gaz, canalizare - acolo vindem foarte mult.“

În privinţa recesiunii tehnice anunţate de INS, mesajul este unul de detaşare: „TeraPlast, prin portofoliul său de produse, nu este conectat pe deplin la economia naţională. Dacă scade sectorul IT, TeraPlast nu resimte. Dacă scade automotive, resimte marginal.“ Iar criza guvernamentală: „Bugetul nu îl implementează nici primul-ministru, nici miniştrii. Îl implementează structurile din administraţia centrală şi locală, care teoretic sunt funcţionale.“

Pe partea de creştere, plafonul din România este atins. „Avem grupe de produse pe care avem 40-60% cotă de piaţă. E foarte greu să creşti în România“, spune Alexandru Stânean. De aici, busola spre vestul Europei: inflaţie mai mică, dobânzi mai mici, productivităţi româneşti şi calitate europeană. Iar pe radarul M&A, grupul este abordat proactiv: „Aş supăra ASF-ul dacă aş spune prea mult. Dar de îndată ce avem ceva concret, comunicăm.“

Mesajul pentru bursă rămâne unul de continuitate: „Noi suntem o companie de creştere. Am spus-o şi am dovedit-o. Şi vom continua să mergem pe drumul acesta.“