Proiectul prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) vrea să obţină acces la informaţiile privind soldul şi rulajele conturilor bancare este prea intruziv şi încalcă prezumţia de nevinovăţie a persoanelor, astfel că pentru a fi implementată ar avea nevoie de garanţii „foarte puternice“ legate de accesul, stocarea şi distrugerea datelor vizate, spun specialiştii care cunosc practica internaţională.
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă cu măsuri fiscale printre care se numără obligaţia băncilor de a transmite lunar, în mod automat, „toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea“. Argumentele autorităţilor trimit la nevoia de a combate evaziunea fiscală şi la schimbul automat de informaţii financiare prevăzut de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Includerea rulajului în informaţiile solicitate de ANAF, însă, ridică semne de întrebare.
„Practica altor state permite, cel mult, colectarea automată şi sistematică a soldurilor la anumite perioade (de regulă de un an), nu şi a rulajelor din conturi. De altfel, aceasta este şi limita informaţiilor transmise prin standardul convenit de OCDE“, a declarat pentru ZF avocatul Dragoş Bogdan, partener al firmei Stoica & Asociaţii.
În prezent, codul de procedură fiscală obligă băncile să comunice date despre rulaje şi solduri punctual, la cererea organelor fiscale, nefiind vorba despre o colectare automată a acestor date. Bancherii nu s-au pronunţat încă asupra subiectului, dar măsuri similare au fost respinse de aceştia în 2004 şi 2010.
Divulgarea unor informaţii protejate de secretul bancar sau de legislaţia privind datele cu caracter personal este o excepţie, nu o regulă, şi poate fi justificată doar în măsura în care autorităţile sunt îndreptăţite să ceară divulgarea lor, de la caz la caz, spun avocaţii.
„Putem deduce că ANAF intenţionează să se prevaleze de aceste excepţii specifice în vederea accesului la informaţii care, în mod normal, cad sub incidenţa secretului bancar. Totuşi, transmiterea rulajelor şi soldurilor conturilor bancare către ANAF în mod automat, pentru toţi contribuabilii, indiferent dacă sunt sau nu implicaţi sau măcar suspectaţi de a fi implicaţi în acţiuni de evaziune sau fraudă fiscală, pare a fi în contradictoriu cu principiul prezumţiei de nevinovăţie“, a declarat Răzvan Graure, partener al firmei Muşat & Asociaţii Tax Advisory, adăugând că ar fi mai adecvată aplicarea unei astfel de măsuri la anumite categorii de contribuabili, selectaţi după domeniul de activitate, tipurile de bunuri şi servicii, istoricul fiscal etc.
Prin măsura propusă de Ministerul Finanţelor, autorităţile de la Bucureşti caută să se alinieze, spun ele, unei tendinţe europene de combatere a evaziunii fiscale, care s-a materializat într-o directivă care permite reglementarea instrumentelor necesare pentru consolidarea încrederii între statele membre şi protejarea integrităţii sistemelor fiscale. Ulterior, statele membre au decis aplicarea standardului OCDE de schimb automat al informaţiilor.
Acest schimb automat de informaţii se aplică veniturilor din muncă, remuneraţiilor plătite administratorilor, anumitor tipuri de asigurări de viaţă, pensii, drepturi asupra bunurilor imobilie şi venituri din bunuri imobile. În plus, începând cu anul 2017 schimbul automat de informaţii se va extinde la opt categorii de venituri incluzând dividendele, câştigurile de capital şi redevenţele.
„Argumentele ANAF actuale nu mi se pare că justifică o măsură atât de intruzivă, cel puţin în cazul persoanelor fizice; trebuie să vedem care vor fi garanţiile ce vor însoţi măsura (cum va fi reglementarea legală); în funcţie de practica internaţională în domeniu şi de justificările ulterioare, este posibil ca o colectare automată şi sistematică a rulajelor să nu respecte dreptul fundamental la viaţă privată al persoanelor fizice“, a mai spus Bogdan, adăugând că o variantă mai puţin intruzivă ar fi colectarea automată a soldurilor conturilor şi obţinerea rulajelor la cerere justificată.
Economia neagră şi gri reprezintă aproximativ o treime din Produsul Intern Brut al României.
