"BNR va pregăti şi publica până la finele lunii iunie un draftde reglementare privind filtre prudenţiale menite să conserve oatitudine prudentă privind solvabilitatea băncilor, provizioaneleşi rezervele şi să permită totodată introducerea IFRS de laînceputul anului 2012", se arată în scrisoarea de intenţie agreatăîn luna februarie de autorităţile române şi FMI.
În afară de eliberarea treptată a provizioanelor pe anumitecriterii care vor fi stabilite de banca centrală în prima parte aanului, BNR şi FMI propun ca stornările de provizioane printrecerea de la RAS la IFRS să nu
fie înregistrate ca venituri suplimentare în contul de profit şipierderi, şi să fie înscrise în contul de capital.
Preşedintele ARB, Radu Gheţea, a declarat pentru MEDIAFAX cădiscuţiile sunt incipiente, dar varianta de lucru vizează ca sumeleeliberate să fie înregistrate în rezerva băncii ca rezultatreportat şi să nu fie considerate
profit.
Diferenţele ar putea fi semnificative numai prin faptul căregulamentul BNR permite diminuarea provizionului pentru creditelecu restanţe la plată doar în limita a 25% din valoare, pe cândstandardele IFRS permit diminuarea expunerii cu întreaga valoare depiaţă a garanţiei.
La finele anului trecut, băncile constituiseră provizioane însumă de aproape 24 de miliarde de lei (5,6 miliarde euro), iar oserie de bănci şi-au vândut deja bună parte din portofoliul decredite neperformante negarantate.
Pe de altă parte, bacherii susţin că de cele mai multe oriinspectorii de la banca centrală au tendinţa să egalizeze costurilede risc calculate în standarde internaţionale de contabilitate şiîn sistemul contabil românesc.
Mai mult, există riscul ca din 2012, odată cu posibilafinalizare în defavoarea instituţiilor de credit a unor procese cuclienţii persoane fizice, unele bănci să fie nevoite săprovizioneze, pe principiul contagiunii, volume semnificative dinportofoliul de retail.
În aceste condiţii, profiturile iniţiale mari din stornarea unorprovizioane s-ar putea eroda repede.
Veniturile băncilor vor fi ridicate artificial şi pentru că vorînregistra un plus de comisioane, care au fost încasate laacordarea finanţării, dar IFRS le tratează ca venituri până lamaturitate, defalcate proporţional pentru fiecare an.
Poziţia BNR, care arată o preocupare mai mult decât orice pentruaspecte prudenţiale şi de stabilitate financiară, este explicabilă.Pe de o parte, în această perioadă de criză, când majoritateaguvernelor au contribuit cu
sume consistente la stabilitatea financiară, BNR nu se poate bazape un suport financiar din partea Executivului, iar pe de altăparte vine după două decenii de falimente bancare, mai mult sau maipuţin răsunătoare.
De altfel, BNR demonstrează consecvenţă, opoziţia de anul trecutfaţă de prevederile OUG 50 privind creditele acordate populaţieiavând raţiuni tot de prudenţialitate şi de stabilitate financiară,dincolo de argumentul că
nici instituţia nu are un comportament suficient de transparentpentru o bancă centrală.
Singura "protecţie" a debitorilor a fost menţinerea unui curs deschimb relativ stabil, în condiţiile în care mai mult de jumătatedin finanţări au fost acordate în valută.
"Vom monitoriza evoluţia creditării în devize străine şi vom luamăsuri dacă va fi necesar pentru a ne asigura că împrumuturile învalută au un preţ (sunt suficient de scumpe - n.r.) care săreflecte riscurile asociate pentru
debitorii un-hedged (neacoperiţi faţă de riscul valutar - n.r.), semai arată în ultima scrisoare de intenţie semnată cu FMI.
Pierderile din sistemul bancar aproape s-au dublat anul trecut,la 1,98 miliarde lei, provenind de la 22 de institutii de credit,iar celelalte 20 de bănci au însumat câştiguri de 1,68 miliarde delei, sub profitul cumulat din 2009.
Sistemul bancar a încheiat anul trecut, pentru prima dată din1999, cu o pierdere netă de 304 milioane lei. Cu toate acestea, lanivel operaţional, băncile au raportat în continuare câştiguri"frumoase", iar în raportările
pe IFRS majoritatea băncilor sunt pe câştig.
Potrivit datelor finale centralizate de BNR, sistemul bancar aînregistrat în 2009 un profit net de 815 de milioane lei (200 demilioane euro), în condiţiile în care 22 de instituţii de credit auîncheiat exerciţiul financiar pe plus, iar 20 de bănci au raportatpierderi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
