La sfârşitul lunii ianuarie, conducerea companiei Hidro Tarniţa, care va derula proiectul, de peste 1 miliard de euro, a anunţat că a primit, la termenul limită, oferte preliminare şi neangajante de la cinci investitori interesaţi, fără să precizeze însă care sunt aceştia şi spunând doar că lista investitorilor precalificaţi va fi publicată după analizarea documentaţiei depuse, urmând ca ulterior să se intre în următoarea fază a etapei de precalificare, cea de negociere.
Un document oficial obţinut de MEDIAFAX relevă că investitorii interesaţi de proiect, care au depus oferte în consorţiu, sunt doar din China, dintre care o companie înregistrată în Olanda.
Astfel, potenţialii investitori sunt consorţiile formate din China Huadin Engineering şi Guizhou Wujiang Hydropower Development (ambele companii din China), din Huaneng Lancang River Hydropower şi Hydrolancang International Energy (ambele tot din China), din China Gezhouba Group Company şi Wu Lingpower Corporation (ambele tot din China), din Sinohydro Holding (Hong Kong) şi Power China Huadong Engineering Corporation (China) şi din Hanergy Holding Group (China) şi Hanergy Holding Europe Cooperatief (Olanda).
În noiembrie 2013, directorul Hidro Tarniţa a semnat o scrisoare de confort cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa.
Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar trebui, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului viitor şi să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare şi peste 4.000 de locuri de muncă.
În luna august, Guvernul a aprobat mai multe facilităţi pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarniţa,respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziţiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier naţional, ajutoare de stat pentru care trebuie însă obţinut acordul Comisiei Europene.
