Cinteză, BNR: Monitorizăm în continuare cu atenţie situaţia din Grecia

Subsidiarele băncilor greceşti din România, care au peste 10% din piaţă, sunt bine capitalizate, însă BNR moni­to­ri­­zează în continuare situaţia din Gre­cia în condiţiile în care prelun­girea acordului cu patru luni nu oferă su­ficient timp pentru rezolvarea unor probleme care nu au fost soluţionate ani de-a rândul, afirmă Nicolae Cin­te­ză, şeful Supra­ve­gherii din BNR.

„Săptămâna trecută a fost un reper referitor la ceea ce s-ar putea întâmpla în situaţia în care un sector bancar cu expunere pe România ar avea probleme. Probabil că marţi nicio bancă din Grecia nu mai era deschisă dacă nu se ajungea la un acord. Chiar dacă s-a ajuns la un acord, nu ştiu cât de multe se vor rezolva în patru luni. Monitorizăm în continuare cu atenţie situaţia din Grecia. Au fost zile în care am avut şi câte două videoconferinţe pe zi cu Autoritatea Bancară Europeană şi cu direcţia de supraveghere din BCE“, a declarat Cinteză la un eveniment organizat de Finmedia. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat prelungirea cu patru luni a programului de salvare, dar finanţarea va fi furnizată după aprobarea planului economic al guvernului de stânga de la Atena.

În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţi­nută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece). „Capitalul grecesc are o cotă destul de mare în România, de aproximativ 13% (procent din total active - n.red.). Băncile greceşti au solvabilitate bună şi provizionare foarte bună şi în plus le-am cerut să aibă expunere pe Grecia mai mică decât resursele atrase din Grecia. Doar o bancă cu cotă de numai 0,5% (Bank of Cyprus -n.red.) am văzut ce show a creat acum doi ani, de înnebunisem", a explicat Cinteză.

Referindu-se la pierderea record de 4,3 mld. lei (circa un miliard de euro) raportată la nivel agregat de sistemul bancar anul trecut, Cinteză a atenţionat că ar putea creşte după auditarea rezultatelor, pe fondul aparitiei unor provizioane suplimentare. "Din discutiile purtate cu auditorii in luna februarie apar provizioane masive, suplimentare faţă de cele făcute anul trecut din motive prudenţiale".

Situaţia este similară cu cea din 2013, când iniţial a fost raportat un profit agregat la nivelul sistemului bancar de o jumătate de miliard de lei pentru ca după auditarea rezultatelor profitul să se reducă la numai 49 mil. lei.

Şeful supravegherii din BNR a precizat că există chiar posibilitatea scăderii solvabilităţii unei bănci sub nivelul de 10% (solicitat de BNR), dar peste minimul legal de 8%.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 70% la nivelul sistemului bancar. "Avem din plin colaterale, doar că piaţa nu prea le recunoaşte. Noi de aceea insistăm să avem o acoperire atât de mare cu provizioane."

Cinteză spune că o problemă importantă este faptul că 60% din neperformante sunt aferente firmelor în insolvenţă, unde sunt rare cazurile când se recuperează peste 10% din creanţă. Provizionarea medie pe firme în insolvenţă este de 76%.

"Sunt şi bănci care au 96% grad de acoperire pe expuneri în insolvenţă,în timp ce altele au doar 33%. Acum am început verificările cu băncile care au cel mai mic grad de acoperire. Se profilează doi candidaţi care, dacă nu corectează situaţia, vor fi penalizaţi cu sistarea atragerii depozitelor", a precizat Cinteza.