Transcriptul declaraţiilor de presă susţinute de Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi de Gabriela Szabo, ministrul tineretului şi sportului, referitoare la priorităţile de investiţii ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru anul 2015, vizând infrastructura sportivă.
- 20 ianuarie 2015 -
Liviu Dragnea: Bună ziua! Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră să participaţi la această conferinţă de presă. Aşa cum v-am anunţat săptămâna trecută, săptămâna asta continuăm cu prezentarea obiectivelor de investiţii pe care le finanţăm din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Astăzi, prezentăm, împreună cu colega mea de Guvern, doamna ministru Gabriela Szabo, care sunt investiţiile publice pe care le finalizăm şi pe care le continuăm în 2015, în domeniul sportului. Avem două obiective majore. Vreau să spun de la început că, în opinia mea personală, pentru prima dată avem în fruntea sportului românesc, la Ministerul Sportului, un ministru care a avut şi are o abordare strategică în dezvoltarea acestui domeniu. Aşa cum este firesc să se întâmple, ministerul de specialitate, Ministerul Sportului, a elaborat strategia de dezvoltare a acestui domeniu, am lucrat împreună. Iar, pe baza acestei strategii elaborate de ministru şi de colegii Domniei Sale, Ministerul Dezvoltării Regionale (care este ministerul specializat în infrastructură în dezvoltarea investiţiilor), pe baza propunerilor de prioritizare din partea ministerului, finanţează aceste obiective de investiţii.
Primul obiectiv este sprijinirea sportului de masă, prin asigurarea accesului facil al populaţiei, în special al copiilor şi tinerilor, la unităţi sportive realizate şi dotate corespunzător şi care asigură condiţiile necesare practicării sportului la standarde ridicate.
Al doilea obiectiv, sprijinirea sportului de performanţă în România, prin realizarea unei infrastructuri sportive la nivelul ţării, care să îndeplinească standardele naţionale şi internaţionale, astfel încât să permită omologarea acestei infrastructuri, pentru a putea găzdui şi organiza competiţii la nivel naţional, dar şi european, precum şi săli de antrenament pentru acest domeniu. În 2015, în domeniul sportului de masă, vom pune în funcţiune, vom finaliza 34 de obiective: 28 de săli de sport, patru bazine de înot didactice, două minicomplexuri de sport, din care în mediul rural 17, în mediul urban 16. Beneficiarii pentru aceste obiective care se vor finaliza în 2015 sunt peste 1,3 milioane de cetăţeni.
Ce finanţăm în domeniul sportului de masă?
Reabilitarea, extinderea, modernizarea sau construirea de săli de sport, locuri pentru spectatori (între 100 şi 180), pardoseală omologată pentru sporturi precum baschet, handbal, volei, dotări cu mobilier şi echipamente sportive specifice, foarte important – cabinete medicale în fiecare unitate sportivă, precum şi spaţii administrative, vestiare şi grupuri sanitare, precum şi instalaţii moderne de climatizare, ventilaţie şi iluminare.
Construirea de bazine didactice de înot cu următoarea configuraţie: capacitatea maximă 60 de copii. Aceasta înseamnă aproximativ două clase de elevi. Dimensiunile bazinului sunt de 25 de metri pe 12,5, adâncime 1,2-1,8, cinci culoare de înot, de asemenea, cabinet medical şi spaţii administrative, vestiare şi instalaţii moderne de clorinare a apei.
Minicomplexuri sportive – construire şi reabilitare cu următoarea configuraţie: teren de fotbal de dimensiuni de 96/64 de metri, tribuna acoperită pentru spectatori cu număr de locuri 500-1.000, cabinet medical şi spaţii administrative, precum şi vestiare şi grupuri sanitare. Avem un proiect tip pentru sala de sport. Este un proiect diferit faţă de cele care au fost realizate până acum în România, este mult mai spaţioasă, este mult mai luminoasă, este mult mai funcţională.
Doamna Gabriela Szabo ne-a spus de la început că este foarte important ca, în sala de sport, să fie anumite condiţii şi de culoare, şi de lumină, care trebuie îndeplinite pentru ca sportivii să aibă performanţă şi chiar să obţină rezultate foarte bune.
Bazinul didactic este un bazin tip, este un proiect tip care se realizează. Îl aveţi prezentat în imagine. Avem, în mediul rural, 15 săli de sport, cu valoare de 3,4 milioane de lei, în mediul urban – 13, cu valoare de 3,3 milioane de lei, două minicomplexuri (unul în rural, unul în urban). Unul este construcţie nouă, de 6,2 milioane de lei, cealaltă este în reabilitare, de 3,9 milioane de lei. Şi patru bazine de înot, cu valoare de 6,4 milioane de lei pe fiecare. În domeniul sportului de performanţă, obiectivul doi: în 2015, vom demara lucrările pentru 18 obiective – cinci complexuri sportive, şase săli polivalente, şase bazine de înot, din care două olimpice şi patru de polo, şi un patinoar artificial. Beneficiarii pentru aceste obiective mari sunt 2,6 milioane de cetăţeni.
Tot în anul 2015, în perioada următoare, după ce vom semna Acordul de colaborare între ministere, doamna ministru ne va prezenta documentaţii tehnico-economice pentru următoarele zece obiective stabilite de Ministerul Sportului, în funcţie de prioritizarea pe care e firesc să o realizeze acest minister.
Ce finanţăm la complexurile sportive?
Terenurile de fotbal, de rugby, de tenis, piste de atletism, tribune acoperite pentru spectatori (cu număr de locuri între 5.000 şi 30.000), spaţii pentru presă, de cazare (destinate sportivilor), spaţii comerciale destinate publicului, cabinete medicale, vestiare, grupuri sanitare, precum şi locuri de parcare.
La sălile de sport polivalente: locuri pentru spectatori (între 1.200 ş 5.000), spaţii adecvate pentru antrenament, pardoseală omologată pentru sporturi precum baschet, handbal şi volei, dotări cu mobilier şi echipamente sportive specifice, cabinete medicale, vestiare, grupuri sanitare, instalaţii moderne de climatizare, ventilaţie, iluminare, precum şi spaţii pentru presă şi pentru VIP-uri. Este obligatoriu.
Bazinele de înot, de polo şi olimpice au următoarea configuraţie: capacitatea maximă între 800 şi 1.000 de locuri pentru spectatori, dimensiunile bazinului 33/25 de metri, adâncime 2,3 metri, dimensiunile bazinului olimpic 50/25, adâncime 2,2, 10 culoare. Bazin de antrenament: dotări cu mobilier şi echipamente specifice, cabinet medical, vestiare şi grupuri sanitare, instalaţii de clorinare a apei moderne şi spaţii pentru presă şi VIP. Proiectele demarate au avizul federaţiilor de specialitate din România, îndeplinesc cerinţele şi standardele actuale impuse de organismele internaţionale precum UEFA sau FIFA, FINA pentru nataţie, Rugby Europe, Rugby World, Federaţia Română de Hochei etc.
Competiţiile ce se pot desfăşura vor fi pentru rugby – până la finală de campionat european, pentru fotbal UEFA, Champions League – până la semifinale, tenis – Cupa Davis, Cupa Federaţiei, atletism – concursuri naţionale şi europene, handbal, baschet, volei – până la finale naţionale sau optimi de finală europeană, hochei – competiţii naţionale şi internaţionale.
Aveţi în imagine cum vor arăta două complexuri sportive, complexul sportiv naţional de tenis şi complexul sportiv Stadionul „Oblemenco”, din municipiul Craiova, în Dolj. Avem în continuare proiectul tip pentru bazin de polo cu indicatorii pe care vi i-am prezentat mai devreme.
Bazinul olimpic – sunt două proiecte, sunt două investiţii care vor demara în perioada imediat următoare, la Constanţa şi Brăila. Complexul olimpic de nataţie de la Otopeni, într-adevăr, este o investiţie complexă, cu totul specială.
De asemenea, un proiect-tip pentru sală multifuncţională de 5.000 de locuri. Primul proiect va începe la Constanţa.
Vreau să fac precizarea că, pentru investiţiile care vor fi realizate împreună cu autorităţile locale, aceste autorităţi sunt primele care au finalizat procedurile, au finalizat întocmirea documentaţiilor şi au obţinut toate avizele şi le demarăm. Celelalte autorităţi sunt aşteptate să vină în continuare.
Cinci plus unu complexuri sportive – şi o să vă spun de ce sunt cinci plus unu: sunt pentru tenis (pe care le-am prezentat), pentru rugby, atletism, cel de la Craiova şi Târgu Jiu. În plus, am primit răspuns de la Primăria municipiului Cluj, i-am făcut o solicitare domnului primar Emil Boc, pentru că Clujul este în programul ”Cluj-Napoca, Capitală Europeană a Tineretului 2015”, şi i-am trimis o adresă chiar spre finalul anului trecut, în care l-am întrebat dacă doreşte ca ministerul să sprijine acest proiect cu o investiţie; domnul primar ne-a transmis că are terenul pe care să-l pună la dispoziţie şi acolo vom analiza un complex sportiv, complex mai mare, cu bază sportivă în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca şi care să susţină şi activităţile de tineret. Vor avea în componenţă şi un amfiteatru în aer liber, săli de spectacole, teren de tenis, de baschet, volei, pistă pentru alergare şi alte sporturi specifice.
Acum, despre complexul de tenis: în prezent, sunt, la Federaţia de Tenis, 10 terenuri de zgură, trei terenuri greenset în aer liber şi un teren în sală, un greenset pe plăci de lemn. Prin proiect, se va amenaja o sală de competiţie cu tribune de minimum 3.000 de locuri, o sală de antrenament cu minimum trei terenuri amenajate – ceea ce facem este în plus faţă de ce există acum la Federaţia Română de Tenis: o unitate de cazare pentru minimum 80 de persoane, vestiare, sală fitness, sală de conferinţe şi spaţii tehnice, precum şi administrative.
La stadionul de rugby, proiectul vizează construcţia unor gradene acoperite de 10.000 de locuri, refacerea suprafeţei de joc la standarde impuse de federaţia de specialitate, precum şi (au solicitat în mod special, şi au fost susţinuţi şi de minister) instalaţie de încălzire, spaţii de cazare pentru sportivi, cabinete medicale şi vestiare.
Complexul de atletism: refacerea tribunei, refacerea pistei de alergare şi a sectoarelor pentru sărituri şi aruncări, instalaţie de iluminat nocturn, tabelă electronică, inclusiv realizarea unei săli de atletism, cu o pistă circulară cu 6 culoare şi 2.200 de locuri pentru spectatori.
În ceea ce priveşte domeniul fotbalului, în contextul depunerii candidaturii din partea Federaţiei Române de Fotbal, la organizarea meciurilor din cadrul UEFA EURO 2020, este necesară realizarea, pe teritoriul României, a unor complexuri sportive care să corespundă cerinţelor de organizare – şi au fost promovate la solicitarea autorităţilor locale. Sunt primele autorităţi locale care au finalizat documentaţia la Craiova şi la Târgu Jiu. Este o diferenţă de capacitate – cel de la Craiova este mai mare.
Vreau să fac o precizare: în perioada următoare, vom organiza o conferinţă de presă împreună cu Federaţia Română de Fotbal, pentru un program mai amplu şi pentru încă un număr de stadioane care vor fi reabilitate şi modernizate în contextul EURO 2020, precum şi un program sportiv serios pentru fotbal la toate nivelele din România – practic, în toată România, să se joace fotbal. E vorba de adresabilitate pentru copii.
În ceea ce priveşte sălile polivalente, la Constanţa, sala de 5.000 de locuri, la Sfântul Gheorghe – sală multifuncţională de 3.000 de locuri, la Târgu Jiu – reabilitare Sala Sporturilor, la Voluntari – finalizare sala de atletism. La sala de atletism de la Voluntari, lucrările au fost începute în 2011 şi au fost sistate, din lipsa finanţării. După finalizarea lucrărilor, aici vor putea fi găzduite activităţi sportive, precum atletism, în principal, dar şi lupte, badminton, volei, arte marţiale şi alte activităţi – fiind foarte aproape de Bucureşti, această sală va putea fi folosită şi de Federaţia de Atletism. De asemenea, reabilitarea şi modernizarea Sălii Sporturilor de la Alexandria, sala multifuncţională de la Slatina, Sala Sporturilor de la Târgu Jiu şi celelalte două de care am vorbit, de la Sfântu Gheorghe şi de la Constanţa.
Bazine de înot: avem proiect pentru două bazine de polo, unul la Arad (în valoare de 21,2 milioane de lei, cu termen de finalizare 2016 – toate au termen de finalizare 2016) şi unul la Focşani. Sunt reşedinţe de judeţ care au finalizat procedurile şi care au depus documentaţia la noi. De asemenea, reabilitarea bazinului de polo de la Rapid se impune, în principal, datorită existenţei secţiei de polo, cu tradiţie în campionatul naţional, fiind şi o pepinieră pentru lotul naţional de polo. Un proiect tip pentru bazin de înot olimpic – este vorba de solicitarea venită din partea federaţiei, două solicitări din partea Federaţiei Române de Nataţie şi la iniţiativa Fundaţiei Olimpice Române, a fost realizat acest proiect tip, cu condiţii de practicare a acestui sport la nivelul standardelor mondiale, cu amplasarea acestora în două localităţi importante, reşedinţe de judeţ, în Brăila şi Constanţa. Aici sunt investiţii noi.
De asemenea, complexul de nataţie de la Otopeni – conceptul acestui complex este de a asigura spaţii pentru desfăşurarea competiţiilor sportive, săli de conferinţă, transmisii sportive, zone de agrement, zone comerciale, având o capacitate de 3.000 de locuri. Complexul este prevăzut cu 3 bazine competiţionale (unul olimpic, unul semiolimpic şi unul pentru sărituri de la trambulină), la care se adaugă 3 bazine de antrenament şi agrement. Proiectul a fost demarat în 2009, fiind sistat ulterior, iar, în prezent, proiectul este în curs de actualizare, conform noilor normative tehnice.
Un patinoar artificial la Târgu Secuiesc – lucrările au fost începute aici în 2006, de către Municipiul Târgu Secuiesc, iar, ca urmare a solicitărilor venite din partea populaţiei şi ca urmare a întocmirii documentaţiei de către municipalitatea din Târgu Secuiesc, această investiţie a fost aprobată şi va fi demarată. Valorile le aveţi trecute în tabel. În final, ca şi o concluzie, în 2015 sunt 52 de obiective, din care 34 vor fi finalizate, iar 18, cele mari, de sporturi de performanţă, vor fi începute în 2015, toate, cu o singură excepţie vor fi finalizate în 2016. La acestea se adaugă Complexul de la Cluj.
Acum aş vrea s-o rog pe doamna ministru să spună câteva cuvinte.
Gabriela Szabo: Domnule ministru, dragi invitaţi, dragi colegi, pentru mine este o mare bucurie să fiu astăzi în faţa dumneavoastră şi să vă prezentăm obiectivele importante, atât ale Ministerului Tineretului şi Sportului, cât şi ale Ministerului Dezvoltării, în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Când am plecat la drum, acum un an de zile, mi-am ales trei obiective extrem de importante: dezvoltarea sportului de masă, sportul de performanţă şi de înaltă performanţă şi infrastructura sportivă. Daţi-mi voie să-i mulţumesc personal domnului ministru Dragnea pentru deschiderea pe care am avut aici, la Ministerul Dezvoltării, şi că visul meu şi obiectivele pe care mi le-am ales acum nouă luni de zile, uitaţi-vă că sunt în faţa dumneavoastră şi putem să le prezentăm publicului şi iubitorilor sportului din România.
Aşa cum am spus, nu putem cere mare performanţă dacă nu avem şi sport de masă. Ca să putem avea sport de masă, trebuie să punem la dispoziţie infrastructura sportivă. Aşa că, după cum aţi văzut, ne interesează foarte mult bazinele de înot, pentru că sunt foarte cerute de tinerii din România şi, în urma cercetării pe care noi, la Ministerul Tineretului şi Sportului, am realizat-o anul trecut, în 2014, reiese faptul că tinerii îşi doresc să înoate, tinerii îşi doresc să practice sport de atletism, de alergare, fotbal, handbal etc. Deci, aşa cum aţi văzut în prezentare, ne-am ţinut de promisiune şi venim acum în faţa tinerilor din România şi le punem la dispoziţie sau încercăm să le punem la dispoziţie infrastructura sportivă de care ei au nevoie. Pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut în sportul românesc, dar, pentru a avea, aşa cum spuneam, sport de mare performanţă, infrastructura sportivă aduce plus valoare în pregătirea sportivului nostru. Olimpiada din 2016 deja bate la uşă, dar noi, ca Minister al Tineretului şi Sportului, şi ca Guvern al României, ne gândim la Olimpiadele din 2020, 2024 şi, din această perspectivă, dacă aţi văzut pe prezentare, ne interesează şi infrastructura sportivă la nivel de la mare performanţă.
În acest context, în România putem să aducem şi foarte multe competiţii internaţionale, pentru a face cunoştinţă publicului din România cu sportivii noştri care aleargă pe marile stadioane ale lumii. Aşa că, încă o dată ţin să vă felicit din tot sufletul, domnule ministru Dragnea, pentru această deschidere – şi sunt ferm convinsă că generaţii întregi de sportivi şi de tineri din România or să vă pomenească numele peste ani de acum încolo. Vă mulţumesc tare mult!
