Pasajele subterane de la Piaţa Presei şi Piaţa Sudului din Bucureşti sunt în prezent cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră în lucru din Capitală, iar primarul Sorin Oprescu dă asigurări că ambele proiecte vor fi inaugurate în acest an.
Finalizarea la timp ar fi o premieră, ţinând cont că Pasajul Basarab sau cele din Băneasa sau Mihai Bravu au înregistrat întârzieri de ani de zile, blocând în jurul lor traficul rutier şi pietonal.
„Pasajul de la Piaţa Presei nu va fi gata în martie, dar cel mai probabil va fi gata la începutul lunii aprilie, la şase luni de la demarare. V-o spun clar că în martie nu va fi gata, dar pe 1-2 aprilie facem inaugurarea“, a spus Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.
Proiectul de la Piaţa Presei Libere are în vedere amenajarea unui pasaj rutier şi a două pasaje pietonale, care vor fluidiza zona şi fluxul de vehicule spre alte zone.
Pasajul subteran de 550 de metri lungime va lega şoseaua Bucureşti - Ploieşti de bulevardele Kiseleff şi Mărăşti, trecând pe sub Piaţa Presei Libere, şi ar urma să fie finalizat în aprilie, ţinând cont că structura subterană era aproape gata din noiembrie anul trecut. Lucrările la acesta au demarat în martie 2014 şi ar fi trebuit să dureze zece luni, însă proiectul va întârzia trei luni.
Necesitatea pasajului de la Piaţa Presei a apărut după finalizarea pasajului subteran din dreptul aeroportului Aurel Vlaicu, proiect care a mutat nodul de circulaţie de la intrarea în Bucureşti în dreptul parcului Herăstrău. Potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei, prin această zonă trec chiar şi 12.000 de maşini pe oră. Pasajul construit va fi realizat pe un singur sens, cel de intrare în oraş, iar bifurcaţia către bulevardul Mărăşti sau bulevardul Kiseleff va fi realizată subteran.
În plus, la sfârşitul lunii decembrie ar trebui să se încheie lucrările şi în Piaţa Sudului, inclusiv pasajul rutier care leagă calea Văcăreşti de strada Niţu Vasile, subtraversând Şoseaua Olteniţei. Intersecţia de la Piaţa Sudului leagă două cartiere mari, Olteniţei şi Berceni, iar pe aici se face şi conexiunea cu zona centrală. „La Piaţa Sudului în decembrie obligatoriu terminăm. Va fi gata deoarece acolo sunt fonduri europene. Am rămas uimit de cât de bine s-au organizat la Răzoare. Iar la Piaţa Sudului vrem să ajungem la o astfel de performanţă. Au forat, au făcut pereţii mulaţi, tot. Am putut să mutăm ţevile din subsol. Desigur că cei de la Enel ne întârzie deoarece sunt cabluri de mutat, dar rezolvăm şi acolo“, a spus edilul-şef.
Pe lângă proiectele pentru fluidizarea circulaţiei, Primăria Generală va demara construcţia a cel puţin două noi parcări subterane şi amenajarea a 20.000 de noi locuri de parcare la suprafaţă.
„Următoarea parcare subterană care va fi construită va fi Edgar Quinet pe care o începem imediat cum se încălzeşte şi va fi în legătură directă cu cea de la Teatrul Naţional. Va urma cea din Strada Franceză după ce am căzut la un acord de principiu cu Academia Română, va urma lângă Cişmigiu pe Valter Mărăcineanu cu bani de la buget, astfel încât să ajungem la 13 parcări în centru“, a spus primarul Capitalei Sorin Oprescu.
„Dacă rezolvăm cu străduţa şi facem şi cealaltă parcare de la Universitate şi cea pe cheiul Dâmboviţei, rezolvăm şi cu taxiurile care opresc şi nu stau la rând pentru Centrul Vechi“, a spus Sorin Oprescu.
În Bucureşti sunt necesare 110.000 de locuri de parcare, 38.000 dintre acestea pentru parcări de reşedinţă.
În plus, primăria vrea să amenajeze la suprafaţă 20.000 de noi locuri de parcare în centrul Bucureştiului. „Începem cu centrul, la Universitate, Piaţa Unirii, Romană, Mendeleev, Piaţa Victoriei şi parcări subterane la Edgar Quinet cu InterParking, în parteneriat public-privat.“
Potrivit Primăriei Generale, centrul Bucureştiului oferă în prezent aproape 6.800 de locuri de parcare, dintre care 2.590 de locuri cu plată în parcări sub sau supraterane, numărul acestora fiind mai mare decât în oraşe precum Bruxelles (4.000), Viena (2.300) sau Barcelona (5.000).
