Emmanuel Macron a avut săptămâna trecută un mesaj simplu pentru întreprinderile franceze care se pregătesc să semneze contracte de energie extrem de costisitoare, nu o faceţi, conform Financial Times.
Companiile ar trebui să respingă “preţurile nebuneşti” oferite în prezent, a declarat preşedintele francez, insistând că guvernele europene vor reuşi să facă pieţele să funcţioneze din nou şi să readucă costurile la niveluri rezonabile.
Aymeric Le Jemtel, directorul executiv al Veta France, o companie mică care produce plăci de acoperire pentru clădiri la o fabrică din nordul Franţei, consideră că este greu să împărtăşească încrederea lui Macron. Furnizorii de cărămidă pe care Veta se bazează din Europa şi-au majorat preţurile pentru a compensa costul ridicat al gazului natural pe care îl folosesc pentru a alimenta cuptoarele lor. Unii chiar au anulat comenzi care au devenit nerentabile.
“Este foarte greu de gestionat, deoarece avem foarte puţină vizibilitate asupra preţurilor”, spune Le Jemtel. “Nu vrem să ne închidem în această iarnă, dar încep să mă îngrijorez.”
În condiţiile în care temperaturile scad acum, pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, iar importurile de gaze din Rusia sunt la o fracţiune din nivelurile de altădată, miniştrii europeni ai energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta un pachet de taxe naţionale excepţionale la nivelul UE, menite să strângă fonduri pentru a reduce preţurile plătite de gospodării şi întreprinderi.
În timp ce capitalele UE pot evidenţia unele succese în eforturile depuse în ultimele luni pentru a se debarasa Uniunea de gazul rusesc, inclusiv umplerea depozitelor de gaz la niveluri de peste 85%, un număr tot mai mare de capitale avertizează că cele mai recente propuneri pur şi simplu nu merg suficient de departe.
“Există cu siguranţă oameni în jurul mesei care cred că nu este suficient şi că trebuie făcut mai mult”, spune un diplomat UE despre planurile Comisiei discutate vineri de miniştri. “Nu avem nici-un interes ca preţurile energiei să provoace instabilitate în statele member, ar fi o reţetă pentru dezastru.”
Aproximativ 15 state membre i-au scris comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în această săptămână în care au cerut un plafon la nivelul UE pentru preţurile en-gros la gaze, în timp ce întreprinderile cedează sub greutatea unor costuri care rămân de aproximativ cinci ori mai mari decât în urmă cu un an.
Analiştii avertizează acum că o recesiune profundă este inevitabilă, Deutsche Bank estimând că produsul intern brut real din zona euro va scădea cu aproape 3 % la nivel agregat între al doilea trimestru al acestui an şi aceeaşi perioadă din 2023, o scădere mai mare de la un vârf la altul decât în timpul crizei euro. În urma victoriei electorale a unei alianţe conduse de extrema dreaptă în Italia în această lună, alte capitale ale UE urmăresc cu atenţie semnele că scumpirea costului vieţii ar putea genera nelinişte populară şi ar putea împinge alegătorii către partide mai extreme.
“Criza energetică din Europa începe abia acum să se resimtă cu adevărat, deoarece creşterile preţurilor angro încă se răsfrâng asupra facturilor firmelor şi gospodăriilor”, spune Simone Tagliapietra, specialist în energie la think tank-ul Bruegel. “Costul pentru economie va deveni mult mai mare”.
Franţa a fost unul dintre cele mai agresive state membre ale UE în încercările sale de a proteja consumatorii şi întreprinderile de creşterea costurilor energiei. Cu toate acestea, unii membri ai guvernului se tem că în această iarnă vor izbucni tulburări sociale. Eforturile guvernului francez au menţinut rata anuală a inflaţiei de 6,5%, cu mult sub cea din multe alte state membre ale zonei euro, mai ales sub cea din ţările baltice, unde inflaţia este cuprinsă între 20 şi 25%.
Guvernul francez a reuşit să îşi protejeze cetăţenii de creşterile de preţuri mai bine decât în alte părţi ale Europei, în măsura în care se bazează puţin pe gazele naturale şi îşi obţine cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare operate de compania de stat EDF. Acesta a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile mici în februarie, prin intermediul unui “scut tarifar” care a limitat creşterea preţurilor la electricitate la 4% şi a menţinut preţurile la gazele naturale la acelaşi nivel pentru 2022.
De atunci, au fost acordate şi alte ajutoare, cum ar fi cecuri de 100 de euro pentru gospodăriile sărace, subvenţii pentru uleiul de încălzire şi reduceri la benzină şi motorină aplicate la pompă. Potrivit Ministerului francez de Finanţe, suma totală în acest an se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care 7,5 miliarde de euro sunt destinate exclusiv şoferilor.
Guvernul a anunţat recent că măsurile de protecţie vor fi extinse anul viitor prin plafonarea creşterilor preţurilor la gaze naturale şi electricitate la 15% pentru gospodării şi întreprinderi mici. Costul brut pentru stat se va ridica la 45 de miliarde de euro, dar după ce banii vor fi recuperaţi de la producătorii de energie, costul net va fi de 16 miliarde de euro.
O astfel de abordare intervenţionistă se aliniază culturii politice franceze, în care guvernul stabileşte adesea politica industrială şi acţionează pentru a proteja cetăţenii de crizele economice. Dar ea reflectă, de asemenea, temerile din Palatul Élysée că nemulţumirea alegătorilor ar putea consolida soarta Raliului Naţional de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a câştigat un număr fără precedent de 89 de locuri în Adunarea Naţională în această vară.
Guvernul lui Macron a fost marcat şi de protestele "vestelor galbene" care au explodat în iarna anului 2018 din cauza unei propuneri de majorare a taxei pe carburanţi. Unii miniştri se tem de o revigorare a acelei mişcări difuze şi fără lider, mai ales că preţurile la pompă au fost mai mari în ultimele luni decât atunci.
Au avut loc câteva proteste ale “vestelor galbene” în zilele de sâmbătă din luna septembrie a acestui an la Paris, precum şi în apropiere de Cannes şi Toulouse, dar până acum nu au avut febra mulţimilor uriaşe din trecut. Sindicatele au planificat o grevă naţională joi pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor creşteri salariale.
Din cauza întreruperilor neaşteptate la flota nucleară a EDF, guvernul a avertizat asupra riscului de raţionalizare a energiei asupra companiilor. Unele servicii publice, cum ar fi piscinele şi muzeele, au început să îşi reducă orele de funcţionare. “Combaterea inflaţiei este o prioritate economică şi politică”, a declarat săptămâna aceasta ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. “Inflaţia este o otravă pentru democraţii, istoria a demonstrat acest lucru.”
În ciuda intervenţiilor energetice realizate până în prezent de Franţa, întreprinderile şi gospodăriile sunt consternate de costurile cu care se confruntă. Stephanie Pauzat, funcţionar în cadrul CPME, a declarat că grupul de afaceri care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii a primit în ultimele săptămâni mai multe apeluri de la directori executivi alarmaţi de noile preţuri care le sunt propuse de furnizorii de energie.
Două treimi dintre companiile din Franţa cumpără energie de pe piaţa liberă, deoarece nu se califică pentru tariful reglementat stabilit de guvern şi perceput de EDF. Doar companiile cu mai puţin de 10 angajaţi şi cu vânzări mai mici de 2 milioane de euro sunt protejate de plafoanele preţurilor la energie pe care guvernul francez le-a instituit în acest an şi pe care le planifică pentru anul viitor.
Potrivit lui Pauzat, într-un sondaj realizat de CPME în luna iulie, 93% dintre cei 2.400 de proprietari de întreprinderi din Franţa au declarat că majorarea preţurilor la energie a dus la o creştere a costului bunurilor lor cu peste 10%. O treime dintre aceştia au declarat că nu pot transfera aceste costuri către clienţii lor.
Cu toate acestea, în ciuda acestor poveşti de groază locale, Tagliapietra de la Bruegel spune că UE, în general, se află într-o poziţie mult mai bună acum decât în urmă cu două sau trei luni.
Eforturile agresive depuse din primăvară au contribuit la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale dinspre Rusia către alternative, inclusiv gazul natural lichefiat din SUA. Potrivit Comisiei Europene, gazele naturale prin conducte din Rusia au scăzut acum la 9% din importurile de gaze ale UE, faţă de 41% anul trecut.
Dar criza nu s-a încheiat nici pe departe, avertizează el. Constituirea nivelurilor de stocare a gazelor anul viitor ar putea fi chiar mai dificilă decât în 2022, având în vedere că stocurile din acest an au fost constituite prin intermediul importurilor ruseşti, care ar putea fi întrerupte complet până anul viitor.
Îngrijorările legate de o ruptură totală a livrărilor de gaze ruseşti s-au intensificat în această săptămână, când Gazprom a avertizat că ar putea impune sancţiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina, o măsură care ar putea duce la oprirea fluxurilor prin această ţară. Separat, marţi, scurgeri în două gazoducte ruseşti din Marea Baltică au fost puse pe seama unui sabotaj, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene.
Între timp, capitalele trebuie să facă mult mai mult pentru a limita în mod colectiv cererea de gaze şi electricitate în această iarnă şi în perioada următoare. Potrivit unui raport al OCDE din această săptămână, eforturile insuficiente pentru a reduce consumul de gaze ar putea lăsa nivelurile de stocare din UE la “niveluri periculos de scăzute”, ceea ce ar putea pune economia într-o situaţie dificilă în lunile următoare. O iarnă friguroasă ar putea agrava deficitul de aprovizionare, ceea ce ar duce la preţuri globale “substanţial mai mari”.
Statele membre ale UE au respins în această vară planurile Comisiei privind reducerea obligatorie a consumului de gaze şi au optat în schimb pentru o abordare voluntară. Guvernele europene au cheltuit o jumătate de trilion de euro pentru a proteja cetăţenii şi companiile de creşterea preţurilor la energie, însă multe dintre aceste măsuri au mascat efectul preţurilor foarte mari, subminând stimulentele pentru reducerea consumului.
În Franţa, guvernul a stabilit ca obiectiv ca întreprinderile şi entităţile din sectorul public să reducă consumul de energie cu 10% în această iarnă faţă de anul trecut, în încercarea de a evita întreruperile de curent. Companii, de la gigantul de lux LVMH la retailerul Carrefour, au dezvăluit planuri de economisire a energiei, în timp ce oraşul Paris a declarat că va stinge mai devreme pe timp de noapte luminile strălucitoare ale Turnului Eiffel.
De asemenea, sunt în curs de implementare şi alte soluţii, cum ar fi un sistem naţional de alertă numit Ecowatt al operatorului de reţea RTE. Acesta va clasifica zilele ca fiind verzi, portocalii sau roşii, în funcţie de stresul asupra sistemului de electricitate, trimiţând notificări push consumatorilor şi companiilor în momentele de cerere maximă pentru a le cere să reducă consumul. Cel mai mare post de televiziune din Franţa s-a angajat să includă clasificarea Ecowatt în buletinele meteorologice zilnice, pentru a atrage ajutorul oamenilor.
Obiectivele de economisire a energiei electrice vor face parte din pachetul de măsuri la nivelul UE care urmează să fie prezentat vineri, alături de impozitele excepţionale pentru companiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon şi de o taxă pentru producătorii de combustibili fosili. Comisia a estimat că statele membre ar putea strânge în total 140 de miliarde de euro din profiturile companiilor energetice, pe care le-ar putea recicla în eforturile de reducere a facturilor.
Cu toate acestea, noile măsuri ale Comisiei vor reprezenta doar o foaie de parcurs parţială, mai degrabă decât un răspuns cuprinzător la criza energetică. Directorii din industrie au pus la îndoială faptul că taxele vor strânge atât de mult pe cât preconizează Bruxelles-ul.
Ţări precum Italia, Grecia, Belgia şi Malta încearcă să obţină impunerea unui plafon la preţul gazelor, în speranţa că astfel s-ar putea afecta ciclul dăunător al creşterii preţurilor în Uniune. Pentru unele dintre ele, structura industriilor lor energetice înseamnă că pachetul existent al Comisiei va fi de un ajutor direct limitat. În timp ce alţii, precum Franţa, au implementat deja propriile scheme naţionale personalizate.
Oficialii francezi adaugă că impozitele excepţionale nu vor rezolva singure disfuncţionalităţile mai profunde de pe pieţele de electricitate şi gaze, susţinând că sunt necesare intervenţii, inclusiv aşa-numitele “întrerupătoare”, pentru a împiedica pieţele energetice să o ia razna.
Miriam Dalli, ministrul maltez al mediului, energiei şi întreprinderilor, a declarat că, deşi susţine pachetul Comisiei, acesta nu ar fi de ajutor Maltei, având în vedere că cel mai mic stat din UE importă o parte substanţială din energia electrică prin intermediul unui interconector cu Italia, în timp ce producţia internă provine în principal de la o centrală electrică pe bază de gaz. “Înţelegem pe deplin colegialitatea acestui lucru, statele membre trebuie să se sprijine reciproc”, spune ea.
Eduard Heger, premierul slovac, a avertizat că situaţia energetică devine atât de gravă în ţara sa încât industria grea va fi nevoită să se închidă în câteva săptămâni, dacă nu va exista un răspuns de mai mare anvergură din partea Bruxelles-ului. Ţara sa va cheltui 24 de miliarde de euro, adică o cincime din PIB, pentru a subvenţiona costurile energiei, dar propunerea Comisiei ar aduce un profit de numai 100 de milioane de euro. “Ţara cea mai afectată va fi cea care va primi cel mai puţin”, spune el.
Bruxelles-ul a prezentat miercuri un document de opţiuni cu idei privind modul în care se poate ajunge la un plafon al preţului la gaze, dar unii oficiali ai Comisiei rămân circumspecţi cu privire la această idee. În cazul în care nivelul este stabilit la un nivel prea scăzut, există riscul ca furnizorii să fie descurajaţi să vândă în UE, deoarece în altă parte sunt disponibile tarife mai bune. La rândul său, acest lucru ar submina eforturile de consolidare a aprovizionării cu gaze.
Costul enorm al intervenţiilor în domeniul energiei are un impact inegal asupra statelor membre, având în vedere capacităţile diferite ale acestora de a face faţă creşterii împrumuturilor publice. Unii diplomaţi au început să vorbească discret despre un ajutor suplimentar pentru a echilibra sarcinile, Slovacia a solicitat ca taxele excepţionale să fie direcţionate către un fond comun care să fie împărţit în mod egal între ţări în funcţie de populaţie.
În Franţa, consumatorii se pregătesc pentru ce e mai rău. Saliha Sadelli, o asistentă medicală, spune că a fost grav afectată de creşterea preţului benzinei, deoarece conduce mult pentru a efectua vizite la domiciliu. De asemenea, propriile facturi au crescut, în ciuda măsurilor luate de guvern pentru a limita creşterea preţurilor la electricitate.
“Ni se spune că gospodăriile au fost protejate, dar bineînţeles că sunt îngrijorată când văd că facturile noastre au crescut în scurt timp de la 200 de euro pe lună la 350 de euro”, spune ea. “Mă întreb ce să fac. Vara pot să opresc aerul condiţionat acasă, este un lux. Dar încălzirea nu este un lux.”
