ZF News

Scindarea nucleului zonei euro: Consumul german explodează, iar industria franceză pierde sânge

Scindarea nucleului zonei euro: Consumul german explodează, iar industria franceză pierde sânge

Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei. Sursa foto - AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

03.03.2015, 21:00 1700
Primul salariu minim pe economie, perspectiva unor majorări salariale, preţurile mai mici ale energiei şi încrederea generală în eco­no­mie au întărit consumul din Ger­ma­nia în primele săptămâni ale anului, ceea ce s-a văzut în creşterea puternică a vânzărilor retailerilor germani. În Franţa, nici îndelung ceruta depreciere a euro nu pare să fie de ajutor: pro­ducţia industrială se contractează mai rapid chiar decât în Grecia, epicentrul crizei financiare din zona euro.

Decalajul dintre cele două nuclee ale zonei euro se lărgeşte şi mai mult, iar un personaj-cheie din politica franceză, ministrul economiei Emma­nu­el Macron, omul forte al pre­şe­dintelui François Hollande, pare hotărât să schimbe lucrurile. El a promis să este dispus să treacă chiar şi de opoziţia în creştere din propriul partid pentru a implementa reformele de care are nevoie economia.

Vânzările de retail din Germania, cea mai mare economie din UE, au cres­cut cu 5,3% în ianuarie în ritm anualizat. Ajustat la inflaţie, indica­to­rul, un barometru al încrederii gos­po­dăriilor, a sărit cu 5,3%, cel mai mare salt de după 2010, scrie Deutsche Welle. Specialiştii de pe piaţă estimează că trendul va continua anul acesta. „Cheful“ nemţilor de a cheltui n-a mai fost de mult timp atât de mare, spun analiştii companiei de cercetare a pieţei GfK. Indicatorul GfK al sentimentului consumatorilor este la un nivel nemaiatins din octombrie 2001. Germania are cea mai redusă rată a şomajului din toată zona euro.

 

„Lipsită de vlagă“

În Franţa, producţia fabricilor a scăzut în februarie pentru a noua lună conse­cutivă în condiţiile în care co­men­zile noi s-au redus, iar cererea externă este în declin. În această situaţie, numărul locurilor de muncă a scăzut şi mai mult, potrivit companiei de infor­ma­ţii financiare Markit, care a descris cererea generală din Franţa, a doua cea mai mare economie a zonei eu­ro, drept „lipsită de vlagă“. Spre deo­sebire, creşterea puternică a afa­cerilor noi a ajutat activitatea industriei germane să se extindă pentru a 22-a lună conse­cuti­vă în februarie, notează The Tele­graph. Markit a descris cel mai recent avans drept „cuprin­zător, dar slab după stan­dar­dele istorice“. Activitatea indus­trială a fost măsurată prin indicele PMI al Markit, un indi­cator anticipativ care cuantifică opi­niile managerilor de achi­ziţii din companii. „Franţa nu a re­uşit să recreeze un circuit economic efi­cient. Pe de o parte, cons­u­mul, indis­pensabil producţiei, nu a repornit puter­nic. De cealaltă parte, com­paniile rămân într-un climat marcat de incer­titu­dini fiscale“, consideră Christopher Dembik, econo­mist la Saxo Bank, citat de Le Monde.

 

„Prin industrie o ţară îşi poate ilustra competitivitatea produselor“

Situaţia din hexagon este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ţările de le pe­ri­fe­ria zonei euro, cândva cu econo­mi­ile su­fo­cate de criză, au regăsit o dinamică po­zitivă. În Italia, activitatea din sectorul manufacturier a crescut în februarie pentru prima dată în ultimele cinci luni. În Spania, comenzile noi au atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani mulţumită revenirii cererii.

„Aceste ţări beneficiază de o re­lan­sare automată după ani de aus­te­ri­tate. Ele au implementat refor­me pu­ter­nice care le asigură vizibilitatea, ceea ce lip­seş­te Franţei“, a spus Dembik. In­dus­tria contribuie cu 20% la PIB-ul Fran­ţei.

„Prin industrie o ţară îşi poate ilustra competitivitatea produselor“, a mai spus Dembik.

 

Emmanuel Macron este gata să boxeze cu mănuşa de fier a reformelor

Emmanuel Macron, ministrul francez al economiei, a asigurat partenerii Franţei că guvernul este pregătit să treacă peste parlament dacă de aceasta va fi nevoie pentru a ocoli rezistenţa în creştere la reforme chiar din partidul socialist, aflat la guvernare, scrie Financial Times. Parisul a mai aplicat această tactică după ce în urmă cu două săptămâni un pachet de legi „business-friendly“ nu a primit sprijin în parlament. Promisiunea vine după ce Comisia Europeană a cerut Franţei eforturi mai mari şi reforme mai cuprinzătoare în schimbul indulgenţei privitoare la faptul că a ratat de mai multe ori ţintele de deficit bugetar. Macron a explicat pentru FT că procedura legislativă folosită de guvern în urmă cu câteva spăptămâni este „un instrument constituţional normal care a fost folosit de mai mult de 80 de ori şi care continuă să fie la dispoziţia noastră. Trebuie să accelerăm reformele structurale în Franţa“. Procedura parlamentară nu este fără costuri pentru preşedintele François Hollande şi pentru guvernul de centru-stânga. Folosirea mecanismului i-a înstrăinat şi mai mult pe parlamentarii nemulţumiţi chiar şi de reformele minime implementate până atunci şi a declanşat un vot de încredere.

Guvernul a supravieţuit uşor.

Cu toate acestea, Macron spune că Parisul este hotărât să progreseze anul acesta cu reformele de pe piaţa muncii.

Un proiect care va fi dezbătut în vară va căuta să relaxeze regulile privind reprezentarea salariatului în companiile cu mai mult de 49 de angajaţi. O altă măsură care ar putea fi adăugată actualului pachet de reforme - legea Macron - va face mai uşor pentru companii să adapteze programul de lucru şi salariile la condiţiile economice.

„Ideea este reconstruirea dialogului cu sindicatele reformiste pentru a clarifica şi simplifica reprezentarea salariatului“, a explicat ministrul. Legea Macron, care extinde programul de cumpărături şi liberalizează profesiile liberale, este considerată de majoritatea economiştilor ca fiind pozitivă, dar cu un impact limitat asupra înfiinţării de locuri de muncă.

Macron spune că iniţiativele de pe piaţa muncii vor fi urmate anul acesta de negocieri mai dure cu sindicatele şi cu reprezentanţii angajaţilor privind reforma sistemului generos de pensii şi ajutoare de şomaj.  Pachetul de măsuri se adaugă tăierilor de taxe de până la 40 de miliarde de euro până în 2017 care au ca scop să ajute companiile să diminueze costurile cu munca.

AFACERI DE LA ZERO