• Leu / EUR4.7790
  • Leu / GBP5.6586
  • Leu / USD4.3101
ZF News

Sunteţi acţionar la „rasdacele“ care se delistează? Ce paşi trebuie să urmaţi pentru a nu rămâne captiv

Sunteţi acţionar la „rasdacele“ care se delistează? Ce paşi trebuie să urmaţi pentru a nu rămâne captiv

Cristian Duţescu, avocat specializat pe piaţa de capital. Fotograf: Silviu Matei

Autor: Ioana Tudor

24.02.2015, 16:15 1916

Acţionarii minoritari care vor să iasă din so­cietăţile de pe RASDAQ, care se vor de­lista ca urmare a desfiinţării acestei pieţe înce­pând din luna octombrie, trebuie să se depla­seze la companiile unde deţin acţiuni şi să depună cereri de retragere, altfel riscă să rămână captivi în acţionariat.

Jumătate din cele aproape 900 de com­panii de pe RASDAQ au decis să se delis­teze, astfel că acţionarii minoritari ai acestor com­panii sunt îndreptăţiţi să ceară cumpărarea acţiunilor de către companii.

Odată depusă prima cerere de retragere din partea unui acţionar minoritar, compania trebuie să numească un expert autorizat inde­pen­dent care să stabilească preţul real al acţiu­nilor ce urmează să fie plătit investitorilor care îşi exercită dreptul de retragere din societate.

Majoritatea companiilor de pe RASDAQ provin din procesul de privatizare în masă, iar ac­ţiunile multora dintre ele sunt foarte rar tran­zacţionate sau aproape deloc, situaţie care face extrem de anevoioasă ieşirea investi­torilor din acţionariat şi stabilirea unui reper corect de preţ.

Pentru miile de acţionari care deţin ac­ţiuni reziduale, contextul creat de desfiinţarea pie­ţei RASDAQ devine astfel unica şansă de a obţine un preţ echitabil pentru titlurile pe care le deţin şi pentru a-şi valorifica astfel deţi­nerile.

Potrivit Regulamentului ASF numărul 17/2014, care pune în practică Legea 151/2014, ac­ţiunile tranzacţionate pe RASDAQ vor fi retra­se de la tranzacţionare în cazul socie­tăţilor care au decis delistarea, a celor care nu au desfăşurat adunările generale sau care nu au adoptat nicio hotărâre din cauza neînde­pli­nirii condiţiilor legale de cvorum, precum şi în cazul în care ASF le-a respins cererea de ad­mi­tere a acţiunilor pe piaţa reglementată sau pe ATS.

Acţionarii care nu au votat în favoarea delis­tării au dreptul de a se retrage din socie­tate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către firmă. Aceştia au la dispoziţie 90 de zile de la data publicării hotărârii AGA de de­lis­tare pentru a face cereri.

Dreptul de retra­ge­re poate fi exercitat şi dacă AGA nu s-a des­făşurat din cauza neîndeplinirii condiţiilor de cvorum, dacă nu a fost luată nicio decizie sau dacă AGA nu a fost convocată în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 151/2014 privind desfiin­ţarea pieţei RASDAQ (24 octombrie 2014). În aceste ca­zuri termenul de depunere a cererii de re­tra­ge­re este tot de 90 de zile şi curge de la data des­făşurării adunării generale dau de la data ex­pirării termenului de 120 de zile dat pentru con­vo­ca­rea AGA.

Odată ce a fost depusă prima cerere de retragere, societatea trebuie să se adreseze în cinci zile lucrătoare Oficiului Registrului Comerţului care va numi un expert autorizat independent pentru stabilirea preţului real al acţiunilor. Evaluatorii au la dispoziţie 30 de zile lucrătoare pentru a finaliza raportul privind preţul. Dacă sunt de acord cu preţul stabilit, acţionarii care au depus deja cereri vor primi banii în 30 de zile lucrătoare de la data expirării termenului dat evaluatorului pentru finalizarea raportului.

Acţionarii care consideră neechitabil preţul de retragere stabilit de evaluator pot cere în instanţă obligarea societăţii să le plătească un preţ pe care aceştia îl consideră corect.

Minoritarii care au depus cereri de retragere înainte de stabilirea preţului de către evaluator au la dispoziţie zece zile lucrătoare de la data raportului de evaluare pentru a-şi retrage cererile.

Acţionarii care fac cereri de retragere după raportul de evaluare vor primi contravaloarea acţiunilor deţinute în termen de 30 de zile de la depunerea cererii.

Plata acestor cereri de retragere va pune însă presiune pe companiile care au disponibiltăţi financiare reduse.

 „Societăţile care primesc cereri de exit de la acţionarii care îşi exercită dreptul de retragere pot face plata din profit sau din rezerve. În situaţia în care nu au profit pot lua credite sau îşi pot vinde din active pentru a face rost de banii necesari“, a explicat Cristian Duţescu, avocat specializat pe piaţa de capital.

CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7790
Diferență: 0,0084
Ieri: 4.7786
Azi: 4.3101
Diferență: 0,0139
Ieri: 4.3095
Azi: 5.6586
Diferență: 0,5169
Ieri: 5.6295
Azi: 4.4487
Diferență: 0,2456
Ieri: 4.4378