ZF News

Tensiunile din Grecia încep să se vadă puţin pe piaţa de la Bucureşti. Germania respinge planul Atenei

Potrivit analiştilor Băncii Transilvania, pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească în această săptămână, în medie, cu şapte puncte de bază, ca urmare a situaţiei din Grecia, avansul fiind mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi: la 10 ani la 3,05% (nivelul maxim de la jumătatea lunii ianuarie). Sursa foto - Shutterstock

Potrivit analiştilor Băncii Transilvania, pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească în această săptămână, în medie, cu şapte puncte de bază, ca urmare a situaţiei din Grecia, avansul fiind mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi: la 10 ani la 3,05% (nivelul maxim de la jumătatea lunii ianuarie). Sursa foto - Shutterstock

Autor: Iulian Anghel, Marius Oncu

20.02.2015, 00:06 1501
Tensiunile între guvernul de la Atena şi partenerii săi europeni au urcat brusc din nou ieri după-amiază după ce Germania a anunţat printr-un purtător de cuvânt că a respins cererea Greciei pentru extinderea acordului financiar cu Troica creditorilor, formată din UE, BCE şi FMI, spunând că documentul trimis ieri de au­torităţile elene nu reprezintă o „propu­nere substanţială pentru găsirea unei so­luţii“.

Însă anunţul nu a fost făcut de cancelarul Merkel sau de ministrul german de finanţe, ceea ce le lase grecilor o spe­ranţă pentru o eventuală înţelegere astăzi.

Grecia înaintase ieri-dimineaţă miniş­trilor de finanţe din zona euro cererea pentru prelungirea acordului de ajutor financiar, însă doar cu şase luni, iar miniştrii finanţelor din zona euro se vor întâlni astăzi pentru noi discuţii pe tema datoriilor Greciei, dar doar dacă vor considera planul viabil. Nu pare să fie însă cazul, din punctul de vedere al Germaniei. Pentru că Grecia nu vrea doar prelungirea acordului, ci şi schimbarea condiţiilor – ar vrea practic să primească necondiţionat bani, cel puţin aşa s-a înţeles ieri.

La Bucureşti, tensiunea începe să se facă simţită după ce luni luni întregi piaţa titlu­rilor de stat fusese privilegiată de situaţia bună a finanţelor publice şi de starea macro­economică stabilă, ceea ce a făcut ca statul să se împrumute la costuri foarte reduse beneficiind de o primă de risc împotriva falimentului (CDS), aflat la cel mai jos nivel din ultimii şase ani.

Potrivit studiului BT Daily al Băncii Transilvaia, „în şedinţa de  miercuri piaţa financiară internă a resimţit contextul ma­cro­financiar european, notându-se conti­nua­rea ieşirilor de capital din titluri de stat“. În aceeaşi vreme mai notează analiştii băncii, pe  piaţa monetară se observă creş­te­rea ratelor de dobândă la o săptămână cu patru puncte bază, pe fondul proximităţii datei de plată a dărilor către stat. Ratele de dobândă au stagnat pe scadenţele overnight (la 0,17%/0,51%) şi tomorrow next (la 0,17%/0,53%) şi au urcat marginal pe scadenţele 1-12 luni.

Pe piaţa titlurilor de stat, arată analiştii Băncii Transilvania, ratele de dobândă au continuat să crească, în medie, cu şapte puncte de bază, avansul fiind mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi: la 10 ani la 3,05% (nivelul maxim de la jumătatea lunii ianuarie).

Totuşi, titlurile de stat româneşti rămân atractive pentru investitori. Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 700 de milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe şapte ani, la un randament minim record pentru titluri cu maturitate reziduală similară.

Randamentul mediu pe an al obligaţiunilor vândute de stat ieri s-a situat la 2,53%, în scădere de la 2,81% la începutul lunii decembrie, când statul a atras 500 de milioane de lei prin redeschiderea aceleiaşi emisiuni de obligaţiuni.

Pe de altă parte, studiul Băncii Transilvania  BT Daily mai arată că cursul euro/leu a continuat să crească miercuri la BNR cu 0,05%, la 4,4503 (maximul din februarie).

Pe piaţa interbancară, euro a închis ieri în scădere uşoară şi s-a menţinut aproape de 4,45 lei după ce leul a pierdut din terenul câştigat în prima parte a zilei, în linie cu alte valute din regiune, pe fondul problemelor Greciei. Aproape de finalul şedinţei euro era tranzacţionat în piaţa interbancară lo­cală la 4,4489 lei, faţă de 4,4525 lei în tran­zacţiile perfectate pe finalul zilei prece­dente.

Valutele din Europa Centrală şi de Est se întăriseră ieri în prima parte a zilei în raport cu euro, în contextul optimismului pieţelor financiare că Grecia va ajunge la un acord cu restul statelor din zona euro în privinţa prelungirii programului financiar. Ulterior însă, pe măsură ce aşteptările erau contrazise, monedele din Europa Centrală şi de Est au cedat terenul câştigat în prima parte a şedinţei, în contextul unor obiecţii ridicate de Germania la propunerile Greciei.

Grecia a înaintat ieri-dimineaţă mi­niştrilor finanţelor din zona euro o cerere pentru prelungirea acordului de ajutor financiar cu şase luni. După-amiază însă, potrivit MarketWatch, Germania a respins cererea Greciei pentru extinderea acordului financiar cu Troica.

Miniştrii Finanţelor din zona euro ar trebui să se întâlnească astăzi pentru noi discuţii pe tema datoriilor Greciei. Ei analizau aseară cererea Greciei, iar dacă vor considera că o înţelegere între cele două părţi poate fi încheiată pe baza propunerii guvernului elen, se vor întâlni astăzi pentru a lua o decizie finală.

Acordul pe care Grecia l-a încheiat în 2010 cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro expiră la sfârşitul lunii februarie.

În lipsa încheierii unei noi înţelegeri între guvernul de la Atena şi creditorii săi, Grecia – care are o datorie de 310 miliarde de euro - ar putea intra în incapacitate de plată până la finalul lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO